Se retrag americanii? Nicusor Dan: prioritati si riscuri

Regiunea Mării Negre rămâne instabilă, amenințările Rusiei asupra Europei nu au scăzut, NATO nu reușește să descurajeze Moscova, iar principala amenințare la adresa României este securitatea cibernetică. Noul președinte ales Nicușor Dan a vorbit la ediția a IX-a a Forumului Securitatea Balcanilor și a Mării Negre (Black Sea and Balkans Security Forum) despre cinci ramificații ale politicii externe: (1) Relația României cu Statele Unite și „îmbunătățirea” acestei relații: Nicușor Dan crede că dubiile care au existat la Washington în privința anulării alegerilor din România se vor spulbera de luni încolo, după ce la București va exista „un președinte legitim”, fiindcă a văzut „o deschidere din partea americană” și e „absolut convins” că parteneriatul dintre cele două state „va fi continuat și îmbunătățit”. Nicușor Dan este foarte optimist în privința relației cu SUA: O să lămurim dubiile care au existat (2) Politica Bucureștiului față de Republica Moldova, pornind de la calendarul integrării făcut până în 2030 și pe care „România trebuie să-l susţină, atât din punct de vedere diplomatic, cât şi din punct de vedere operaţional”: Nicușor Dan crede și că ar fi necesară extinderea conectării energetice cu Republica Moldova, și în general o conectare economică printr-un fond de garantare al investiţiilor româneşti în Republica Moldova. La aceste obiective pe termen mediu a adăugat unele pe termen foarte scurt: reducerea timpului petrecut de cei care traversează frontiera dintre cele două state și scurtarea circuitului pentru obținerea cetățeniei române. (3) Participarea României în NATO și UE „nu a fost suficient de activă”, iar pentru a deveni mai activă e nevoie de mai multă credibilitate, susține noul președinte ales. „Îmi doresc ca România să se întărească în interiorul ei şi să fie mai activă în interiorul acestor două structuri”, a declarat Nicuşor Dan. Nicușor Dan, interviu pentru Financial Times: Promisiune pentru NATO într-un moment delicat (4) România va continua ajutorul pentru Ucraina, a promis noul președinte ales, explicând că susținerea este în favoarea securității României și a R. Moldova, pentru că „Ucraina este un stat prieten şi preferăm ca în vecinătatea României şi a Republicii Moldova să avem un stat prieten”. (5) Principala amenințare la adresa României are legătură cu securitatea cibernetică, crede Nicușor Dan, care propune o colaborare cu marile firme de tehnologie, „pe care din fericire le avem”, dar și cu partenerii europeni la fel de îngrijorați de evoluția războiului hibrid. Un raport confidențial al serviciilor de securitate naţională din Spania îi dau dreptate noului președinte român și prezintă dezinformarea şi spaţiul cibernetic ca fiind cele mai mari riscuri în următorii cinci ani, precizând însă că, pe termen lung, până în 2035, cel mai mare pericol îl reprezintă fragmentarea şi incertitudinea strategică. Documentul, prezentat de news.ro, demonstrează că Rusia a generat neîncredere în instituţiile democratice şi a încercat să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina, în vreme ce în cazul alegerilor din România, Moldova sau Georgia, scopul a fost să îndepărteze aceste ţări de Uniunea Europeană şi să le aducă în sfera de influenţă a Moscovei. Noul președinte ales nu a vorbit explicit despre agresiunea rusească extinsă până în România, dar șeful statului major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a descris pentru Digi24 cum perturbă rușii semnalele GPS pe teritoriul României, cum lansează mine plutitoare pe mare și cum amenință cablurile și conductele subacvatice. Șeful Armatei: Rusia ne provoacă săptămânal cu amenințări invizibile – infrastructuri vitale vizate de posibile atacuri La Forumul Securitatea Balcanilor și a Mării Negre organizat la București de New Strategy Center, generalul în retragere, Philip Breedlove, fost comandant suprem aliat în Europa, a declarat că, atât timp cât liderii europeni nu îşi dau seama că Rusia nu va putea fi niciodată un partener al Europei, aliaţii europeni nu se vor putea pregăti eficient pentru conflictele viitoare. Breedlove a criticat ideea Washingtonului de a retrage o parte din trupele de pe continent, sperând că Statele Unite vor înțelege că în Asia americanii au „o problemă navală”, pe când în Europa ar putea fi una a forțelor terestre în cazul unui război de mari dimensiuni. Ian Brzezinski de la Atlantic Council crede, pe de altă parte, că la Pentagon există deja un plan de reducere a prezenţei militare americane în Europa şi în lume, mai ales dacă se compară bugetele alocate recent de Departamentul Apărării din SUA pentru „Golden Dome” şi pentru securitatea la graniţă cu bugetele pentru trupele din afara țării. Brzezinski spune că, indiferent dacă SUA îşi vor reduce prezenţa militară sau nu în Europa, statele Europei occidentale vor trebui să trimită mai multe trupe în estul continentului. Șeful Armatei Române susține că țara e pregătită pentru o eventuală retragere a americanilor, dar insistă că nu există semnale că acest lucru se va întâmpla, cel puțin câtă vreme persistă amenințarea rusă. România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, 600 de kilometri, iar generalul Gheorghiță Vlad crede că americanii nu vor lăsa țara descoperită în fața rușilor. Generalii și experții americani prezenți la București nu sunt foarte optimiști nici în ceea ce privește menținerea militarilor americani în estul Europei, nici asupra planurilor de pace ale președintelui Donald Trump. Iar în acest context, concluzia generalului Curtis Scaparrotti, fost șef al Comandamentului European al Statelor Unite, este clară: amenințările Rusiei asupra Europei nu au scăzut, ci au crescut, iar Washingtonul are dreptate să ceară creșterea bugetului pentru apărare al statelor membre NATO până la 5%, iar banii trebuie cheltuiți eficienți. Deocamdată, România poate crește bugetul apărării până la 2,5%. În 2024, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 8 miliarde de euro, adică 2,3% din PIB. Cea mai mare parte a sumei, 5 miliarde de euro (62,5%), a fost destinată cheltuielilor de funcționare, inclusiv salarii și pensii, iar 3 miliarde de euro au fost alocate pentru investiții și achiziții. Între timp, industria apărării nu a făcut un salt care să demonstreze că devine eficientă, iar România continuă să se bazeze pe tancurile de tip sovietic și pe pistoalele mitralieră din perioada ceaușistă. Sabina Fati

Se retrag americanii? Nicusor Dan: prioritati si riscuri

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ