România este a şasea ţară din Uniunea Europeană ca suprafaţă agricolă, cu aproape 13 milioane de hectare, şi se află în top cinci producători şi exportatori de grâu, porumb şi floarea-soarelui din UE. Cu toate acestea, de mulţi ani se discută că România ar trebui să treacă de la statutul de exportator de materii prime[...]

România este a şasea ţară din Uniunea Europeană ca suprafaţă agricolă, cu aproape 13 milioane de hectare, şi se află în top cinci producători şi exportatori de grâu, porumb şi floarea-soarelui din UE. Cu toate acestea, de mulţi ani se discută că România ar trebui să treacă de la statutul de exportator de materii prime la cel de exportator de produse cu valoare adăugată. Pentru a realiza această transformare, este necesară o strategie integrată pe termen lung, aproximativ zece ani, care să aibă bugete clare, obiective concrete şi termene precise, consideră Nicuşor Dan, preşedintele României, prezent la Forumul Naţional „Viitorul Agriculturii”. Evenimentul a fost organizat de Clubul Fermierilor Români, care reuneşte 1.400 de companii din domeniu.

„Obiectivul principal este să folosim potenţialul agricol pe care România îl are şi care nu este acum atins. Este nevoie de nişte sisteme de împrumuturi pentru această zonă economică, specifice, pe care Statul să le garanteze. Este nevoie de sisteme de asigurări, de management al riscului. Este nevoie ca Statul să investească în sisteme de irigaţii, de management al apei. Şi mai mult decât investiţii în digitalizarea, Statul este dator cu investiţii în zona de cercetare din jurul agriculturii”, a declarat Nicuşor Dan, preşedintele României.

Clubul Fermierilor Români a lansat iniţiative multi-parteneriale pentru sprijinirea transformării agriculturii româneşti într-un sector competitiv, sustenabil şi rezilient, printr-o abordare nouă, sistemică şi integrată a programelor naţionale strategice. Acest demers a avut loc după mai multe întăâlniri organizate timp de opt luni în ţară între fermieri, procesatori, retaileri şi alţi actori din acest sector. Dezbaterile, consideră ei, sunt cu atât mai urgente în contextul schimbărilor climatice şi al creşterii deficitului comercial cu produse agroalimentare, care a ajuns la 5 miliarde de lei în 2024, cu 50% mai mare decât în anul precedent.

„Cred într-un parteneriat între Stat şi diverse zone de competenţă, cum este asociaţia dumneavoastră. Salut tipul acesta de manifestare în care veniţi şi propuneţi Statului o strategie, care trebuie să fie integrată, pe de o parte, cu bugetul naţional, iar pe de altă parte trebuie să gândim pe termen lung şi nu doar pentru 2026. Trebuie să gândim pe un număr suficient de ani pentru a produce efectele dorite. De asemenea, sunt importante dezbaterile care vor începe pe politica agricolă comună. Este un dialog pe care trebuie să-l avem pentru a crea împreună o strategie care să aibă şi măsuri, şi planuri de finanţare eşalonate, şi termene de realizare a lor. O strategie adevărată, realistă, care sa ne ducă la obiectivele pe care le cunoaştem”, a mai spus Nicuşor Dan.

El a adăugat că apreciază faptul că mediul privat a luat-o înaintea Statului şi face pentru comunitate lucruri pe care Statul ar trebuie sa le facă, cum sunt cursurile de formare pentru tinerii fermieri, pe care le face Clubul Fermierilor Români.

În ceea ce-l priveşte, a menţionat că vor fi făcute modificări în cadrul legislativ pentru a ajuta mediul privat, precum legea arendei sau legea comasării terenurilor.

„Fiecare dintre noi cunoaştem locul în care trebuie să ajungem, discuţia este cum reuşim să operaţionalizăm această chestiune. (…) Cu noul guvern discutam de strategia agriculturii pe mulţi ani, cu bugete şi obiective şi termene precise, să facem din agricultura românească ceea ce poate să fie”, a precizat Nicuşor Dan, preşedintele României.