În istoria postcomunistă a Poloniei, doar legendarul Lech Walesa, sindica­lis­tul de la şantierul naval Gdanska cărui mişcare prodemocraţie a dus la căderea regimului comunist, a primit mai multe voturi în alegerile pentru preşedinte decât conservatorul Karol Nawrocki. Se întâm­pla în 1990, iar Walesa devenea primul şef al statului polonez ales democratic după 1926. În 2025,[...]

În istoria postcomunistă a Poloniei, doar legendarul Lech Walesa, sindica­lis­tul de la şantierul naval Gdanska cărui mişcare prodemocraţie a dus la căderea regimului comunist, a primit mai multe voturi în alegerile pentru preşedinte decât conservatorul Karol Nawrocki. Se întâm­pla în 1990, iar Walesa devenea primul şef al statului polonez ales democratic după 1926.

În 2025, Nawrocki a candidat ca reprezen­tant al partidului conservator, populist şi naţio­nalist PiS care a deţinut guvernarea anterioară. El a fost susţinut de candidaţii de extremă dreap­ta care s-au plasat pe locurile trei şi patru în primul tur al alegerilor prezi­denţiale şi a căutat să se asocieze cu preşedintele SUA Donald Trump. PiS în sine tinde puter­nic spre extrema dreaptă.

Alegerea lui Nawrocki ca preşedinte de către polonezi, în turul doi, în dauna repre­zen­tantului liberal al unei coa­liţii considerate proeuropene, primarul Varşoviei Rafal Trzas­kowski, aduce în prim-plan per­spec­tiva ca PiS, ajuns în conflict cu Comisia Europeană şi din cauza căruia Polonia era să piardă accesul la fonduri europene, să revină la putere în 2027.

De asemenea, rezultatul foarte strâns în contextul unei prezenţa la vot record arată o societate poloneză profund polarizată într-o Europă în care extremismul de dreapta este în plină ascensiune. Cea mai mare economie est-europeană întră într-o nouă eră de incertitu­dine cu al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, de 6,6% din PIB în 2024, şi cu o datorie de stat de 55,3% din PIB. Nawrocki a fost ales cu 50,9% din voturi, faţă de cele 49,1% ale contracandidatului proeuropean Rafal Trzaskowski, în alegeri cu o prezenţă la vot record, de 71,6%.

În Polonia, preşedintele are drept de veto asupra tuturor legilor cu excepţia celor legate de buget, şi analiştii se aşteaptă ca Nawrocki să acţioneze ca o piedică în calea reformelor pro­mi­se de coaliţia premierului Donald Tusk. Unii analişti şi jucători pe pieţele financiare spun că victoria lui Nawrocki va submina politicile pro-UE ale lui Tusk, va crea tensiuni cu Comisia Europeană şi va speria investitorii străini. PiS nu este un partid anti-UE, dar vrea puteri mai mici pentru CE, aşa cum vrea şi încearcă să obţină premierul Ungariei, Viktor Orban. Nawrocki, antirus, istoric, director al Institu­tului Memoriei Naţionale şi personaj cu un trecut controversat, este aşteptat să complice relaţiile Poloniei cu Germania şi cu Ucraina.

Piotr Bujak, economist şef la PKO, cea mai mare bancă din Polonia, spune că alegerea făcu­tă de polonezi va conduce la persistenţă unei politici fiscale şi aşa prea laxe, ceea ce poate pune presiune pe zlot, moneda poloneză, şi pe obligaţiunile guvernamentale, scrie coti­dianul de afaceri Rzeczpospolita. Henrik Gullberg, specialist în macroeconomie la Coex Partners, crede că victoria reprezentantului PiS va bloca reformele din sistemul de justiţie şi va pune în pericol fonduri europene de peste

130 miliarde euro destinate Poloniei. Analiştii Michael Pfister şi Charlie Lay de la Commerz­bank văd rezultatul alegerilor ca exacerbând paralizia politică. Guvernul lui Tusk a fost ade­sea blocat de fostul preşedinte Andrzej Duda, de asemene afiliat PiS. Strategii de la ING atrag atenţia asupra polarizării politice ridicate a societăţii poloneze.

Acest lucru ar putea duce la o creştere a tendinţelor populiste de ambele părţi ale spectrului politic. Este de aşteptat ca actualul guvern de coaliţie să rămână în funcţie, dar există riscul ca dezechilibrele fiscale ridicate şi lipsa progreselor în reducerea deficitului să persiste.

Polonia are deja unul dintre cele mai mari deficite fiscale din UE din cauza cheltuielilor mari pentru apărare şi a cheltuielilor sociale. Cu toate acestea, ajustarea fiscală va fi limitată în următorii ani. ING nu este îngrijorată de ratingul de credit suveran, deoarece Polonia, în comparaţie cu vecinii săi şi cu alte ţări cu ratinguri similare, are perspective mult mai bune de creştere economică, o poziţie relativ solidă de sustenabilitate fiscală şi un cont curent echilibrat.

Perspectivele de creştere economică pentru următorii doi-trei ani rămân în mare parte neschimbate. Creşterea va fi determinată de consumul susţinut de banii economisiţi şi de creşterea veniturilor reale, precum şi de investiţiile publice finanţate din fonduri interne şi UE. O îngrijorare ar fi cea legată perspectivele creşterii economice pe termen lung. O polarizare politică suplimentară ar putea menţine starea de incertitudine instituţională şi ar putea submina disponibilitatea companiilor poloneze de a investi.

Acest lucru ar putea frâna şi mai mult îmbunătăţirea necesară a poziţiilor competitive ale companiilor, care s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani din cauza creşterii costurilor forţei de muncă şi a preţurilor la energie, în contextul intensificării semnificative a concurenţei internaţionale, în special din partea Chinei. Companiile poloneze trebuie să recupereze la capitolul inovaţie, competitivitate şi expansiune internaţională.