Perspectivele de reducere a deficitelor record şi de stabilizare a datoriei publice aflate în creştere rapidă rămân esenţiale în evaluarea ratingului suveran al României, după alegerile prezidenţiale de luna trecută, afirmă Fitch Ratings. După ani de derapaje fiscale şi o credibilitate erodată a politicii fiscale, noul guvern va trebui să facă faţă provocării complexe de[...]

Perspectivele de reducere a deficitelor record şi de stabilizare a datoriei publice aflate în creştere rapidă rămân esenţiale în evaluarea ratingului suveran al României, după alegerile prezidenţiale de luna trecută, afirmă Fitch Ratings. După ani de derapaje fiscale şi o credibilitate erodată a politicii fiscale, noul guvern va trebui să facă faţă provocării complexe de a iniţia un proces amplu şi pe termen lung de consolidare fiscală, într-un context de perspective modeste de creştere economică şi fragmentare politică internă.

Primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, un independent centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 18 mai. În prezent, au loc discuţii între partidele pro-UE din România pentru formarea unui nou guvern. Coaliţia pro-UE anterioară s-a destrămat la începutul lunii mai, după doar patru luni de guvernare, în urma victoriei lui Simion în primul tur.

Victoria lui Dan a redus riscurile pe termen scurt ale unei perioade prelungite de incertitudine politică accentuată, care ar fi putut fi însoţită de turbulenţe pe pieţele financiare. Totuşi, rămâne de văzut dacă eficienţa politicilor se va îmbunătăţi, având în vedere un parlament fragmentat şi o polarizare socială accentuată, evidenţiată de rezultatul alegerilor prezidenţiale (Simion, al cărui partid AUR este al doilea ca mărime în parlament, a câştigat primul tur cu un scor covârşitor de 41%).

Evoluţiile din acest an sunt, în linii mari, în concordanţă cu perspectiva Fitch potrivit căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puţin până la reluarea alegerilor prezidenţiale, anulate anul trecut, şi că ciclul electoral prelungit va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puţin până în a doua jumătate a anului 2025, aşa cum am menţionat când am confirmat ratingul României la ‘BBB-‘ cu perspectivă negativă, în data de 21 februarie.

Noul preşedinte şi partidele potenţiale din viitoarea coaliţie au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Potrivit relatărilor din presă, stabilirea unui plan de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor pentru formarea coaliţiei, iar Dan a declarat că un obiectiv realist pentru deficitul bugetar din acest an ar fi de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe şapte ani al României, convenit cu UE, vizează un deficit de 7% din PIB în 2025.

Deficitul bugetar general al României (GG) a crescut la 9,3% în 2024, de la 6,6% în 2023, conform datelor finale. Creşterea faţă de estimarea iniţială de 8,7% a contribuit la majorarea datoriei publice generale la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.

Deficitul bugetar înregistrat în primele patru luni din 2025 (4M25) a fost de 56 miliarde RON (2,95% din PIB-ul prognozat pentru 2025), un nivel similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului 2024, când s-a situat la 57 miliarde RON. Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB pentru 2025 în scenariul în care nu se adoptă politici noi. Comisia prevede, de asemenea, o creştere economică de 1,4%, în conformitate cu prognoza Fitch. Totuşi, datele economice de până acum – în special absenţa creşterii PIB-ului în trimestrul I al anului 2025 – indică riscuri pentru această prognoză, subliniind compromisurile dificile de politică necesare pentru reducerea deficitului.

Deşi guvernul anterior a adoptat spre sfârşitul anului trecut câteva măsuri fiscale, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor, rezultatul fiscal mai slab decât cel anticipat pentru 2024 implică faptul că va fi necesar un efort de ajustare mai mare decât cel planificat în cadrul programului pe termen mediu pentru a atinge ţinta de deficit de 7,5%. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta în urma unui acord de coaliţie vor reprezenta prima oportunitate de a evalua în detaliu modul şi ritmul în care noul guvern intenţionează să reducă deficitul în 2025 şi 2026.

Intrările de fonduri europene rămân esenţiale atât ca stimulent direct pentru creşterea economică pe termen scurt, cât şi pentru îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung. O preşedinţie pro-europeană şi formarea unui guvern pro-UE durabil ar sprijini aceste intrări, însă îndeplinirea condiţionalităţilor impuse poate rămâne o provocare dacă fundalul politic pentru elaborarea şi implementarea politicilor nu se îmbunătăţeşte. Comisia Europeană nu a impus sancţiuni financiare României în cadrul Pachetului de Primăvară publicat pe 4 iunie, în ciuda deficitului ridicat din 2024, însă acestea rămân o posibilitate.

Următoarea revizuire programată a ratingului suveran de către Fitch este stabilită pentru 15 august. Evaluarea impactului probabil al planurilor de consolidare fiscală ale viitorului guvern va fi inclusă în actualizarea prognozelor fiscale ale agenţiei, alături de eventualele modificări ale estimărilor privind PIB-ul şi alţi indicatori macroeconomici.