De fapt, îl vrea cineva pe Bolojan premier? Saptamâna decisiva

Începe ceea ce ar trebui să fie săptămâna decisivă pentru desemnarea premierului și constituirea guvernului. Dacă și ea va fi pierdută în discuții sterile, nu numai că dificultățile bugetare ale României ar putea deveni fatale, dar și enervarea publicului ar ajunge la cote periculoase, care ar topi mult din încrederea în noul președinte. După o lună irosită după câștigarea alegerilor, președintele Dan nu își mai poate permite să amâne. Ezitarea domniei sale de a face un gest de autoritate și a desemna premierul foarte repede a lăsat deja PSD un imens spațiu să se replieze și să preia conducerea populistă a mesajului public cu care să acopere faptul că nu dorește preluarea șefiei guvernului. Primarul Buzăului, Constantin Toma: Nu cred că PSD-ul va intra la guvernare De ce? Pentru că nu vrea să deconteze dezastrul lăsat de Guvernul Ciolacu. Pentru că nu are o conducere stabilă și înscăunarea unui premier PSD ar însemna tranșarea de facto a congresului din august. În tot acest timp, dl Bolojan nu a făcut decât să rămână consecvent. Nu a cosmetizat dezastrul și a vorbit deschis, cu cifrele pe masă, despre inevitabilele creșteri de taxe. Bolojan: Nu mai putem continua așa cu deficitul, am intra în incapacitate de plată Cât despre funcție, de când s-a pus problema desemnării sale ca premier, în campanie, domnia sa a tot repetat condițiile pentru a prelua funcția: autoritate, echipă și majoritate. Bolojan face radiografia economică a României: Am ajuns la o limită. Vor trebui luate măsuri de corecție. Nu vom putea evita creșterea impozitului pe proprietăți Cu alte cuvinte, control total asupra guvernului, atât în privința deciziilor, cât și a numirilor/demiterilor. Altfel nu numai că e trimis să moară politic, dar maurul nici datoria nu și-o poate face. Nu e vorba de neasumare, este vorba de instrumente reale pentru a face din asumare o șansă de reușită, nu o sinucidere inutilă. Autoritatea care sperie Nimeni nu pare a vrea să-i dea această putere firească pentru un premier. În primul rând - PSD, dar oare ar vrea USR, care, ne amintim, a plecat de la guvernare pentru că i-au fost demiși de către premier doi miniștri fără voie de la partid? Ilie Bolojan nu vrea să aibă nevoie de încuviințare de la nimeni pentru a schimba un ministru. Dar oare Nicușor Dan ar vrea? Am rezerve, pornind de la felul în care a început demersul constituirii guvernului. Dl Dan nu a dat niciun semn că vrea un premier puternic, cu autoritate. Dacă îl voia, îl desemna din prima zi, îl punea în capul mesei încărcat cu legitimitatea alegerii tandemului și îl lăsa să-și facă treaba, avertizând că a doua desemnare va fi cu mult mai greu de digerat pentru PSD, sub sabia anticipatelor. Sigur, e greu pentru un independent să joace foarte tare, dar nu asta promitea în campanie? Nu există nicio garanție că, odată desemnat, dl Bolojan ar fi reușit să obțină majoritate, echipă și autoritate. După 10 zile putea eșua, însă desemnarea sa ar fi împins PSD în defensiva de a justifica de ce nu-l vrea premier pe omul cu a doua cotă de încredere, extrem de aproape de a președintelui ales, inclusiv în rândurile electoratului PSD, după cum arată un recent sondaj INSCOP. Când discuția publică devine despre un om cu profilul lui, e greu să te refugiezi în populisme teoretice. Dimpotrivă, cu negocierile nesfârșite, Nicușor Dan a slăbit autoritatea viitorului premier care, în această paradigmă de negociere și desemnare, ar trebui să primească un program făcut de alții, o echipă făcută de alții și să execute impuse. Ceea ce contravine flagrant condițiilor și personalității lui Ilie Bolojan. Dacă dl Dan a procedat așa în virtutea unui model de la primărie sau temându-se de forța politică a lui Ilie Bolojan care, cu deplină putere l-ar fi putut depăși ușor, nu putem ști. Dar pare că desemnarea dlui Bolojan devine din ce în de mai improbabilă. Pe datele de acum, devine tot mai probabilă desemnarea unui premier tehnocrat, cu un guvern tot tehnocrat sau politic. O soluție deloc fericită, dar pe care am anticipat-o încă din 21 mai , văzând cum au început discuțiile și menținerea predispoziției pentru micromanagement a președintelui. Soluția tehnocrată Până la urmă, dacă dl Dan nu va vrea să deschidă calea unui premier politic cu autoritate reală, soluția de moment este un premier nepolitic, selectat ca la concurs, care să facă treaba de funcționar și apoi să plece cu decontul măsurilor luate. Este o soluție anormală în democrație, a cărei regulă de bază este răspunderea politică decontată prin alegeri. România trăiește însă mirajul independenților, provocat de propriile alegeri din ultimii 35 de ani, până când se va lămuri că apa caldă a fost inventată și trebuie doar folosită corect. Cel mai probabil, cei mai mulți miniștri ar fi politici, e greu de găsit destui tehnocrați atât de repede, dar partidele vor trimite probabil eșalonul al doilea, ca în guvernul MRU, un precursor al soluției de acum cu o durată de viață foarte scurtă. Adică până când hopul va fi trecut și politicul, mai ales PSD, va considera că își poate revendica puterea înapoi fără riscuri și cu aer de salvatori. Dacă vrea să rămână elementul politic central neconcurat, dl Dan ar reuși pe deplin cu soluția tehnocrată. Dar prețul ar fi mare, pentru că tot decontul măsurilor care urmează, indiferent ce populisme au fost semnate pe foi albe în campanie , ar fi al președintelui. Guvernul cu premier tehnocrat ar fi al său, cap - coadă. Plus dezamăgirea premierului promis, pentru a cărui desemnare serioasă dl Dan nu a făcut deocamdată nici cel mai mic efort.

De fapt, îl vrea cineva pe Bolojan premier? Saptamâna decisiva

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ