Banca naţională a Elveţiei a făcut săptămâna trecută ceva extrem, a dus preţul împrumuturilor la zero în încercarea de a frâna apre­cierea rapidă a francului elveţian, unul din motivele principale pentru care inflaţia a devenit negativă acolo. Decizia a trezit temeri că dobânzile, şi nu doar cele din Elveţia, se vor reîntoarce în teritoriul negativ.

Banca naţională a Elveţiei a făcut săptămâna trecută ceva extrem, a dus preţul împrumuturilor la zero în încercarea de a frâna apre­cierea rapidă a francului elveţian, unul din motivele principale pentru care inflaţia a devenit negativă acolo. Decizia a trezit temeri că dobânzile, şi nu doar cele din Elveţia, se vor reîntoarce în teritoriul negativ.

Banca centrală elveţiană nu a exclus acest lucru pentru economia ţării sale dacă războa­iele devin mai distructive şi francul, un activ adăpost, continuă să se aprecieze, însă analiştii cred că dobânda de referinţă pentru politica monetară va rămâne totuşi la zero până la sfârşitul anului. În zona euro, banca centrală europeană a redus şi ea dobânzile la începutul acestei luni, lăsând indicii că s-a apropiat de finalul ciclului de scăderi deoarece inflaţia a fost adusă la ţintă şi este sub control.

Cea mai mică dobândă, cea pentru depo­zite, este de 2%, coborâtă de la 4% în 2023. Însă recent un oficial de rang înalt al băncii cen­trale a zonei euro a declarat într-un inter­viu pentru Financial Times că institu­ţia ar putea continua cu reducerea dobânzilor în pofida volatilităţii de pe piaţa petro­lului. În SUA, preşedintele Donald Trump face constant presiuni pentru ca Rezerva Federală să taie şi ea dobân­zile. Unii spun că cel mai puter­nic şef de stat din lume lo­veşte astfel în independenţa băncii cen­trale. Însă în ultimul timp doi oficiali ai Fed au indicat că susţin ideea ca banca să taie preţul creditului, dacă inflaţia rămâne jos.

În Europa de Est, inflaţia nu este complet îmblânzită, făcând probleme mai ales din cauza preţurilor energiei şi alimentelor. Totuşi, banca centrală a Poloniei a redus în luna mai, după o lungă pauză, dobânzile pentru a da impuls creşterii economice, iar analiştii văd noi scăderi spre sfârşitul anului. În Ungaria, banca centrală nu are un plan clar, tot din cauza inflaţiei, pe care măsurile guvernamentale de stopare a scum­pirilor nu reuşesc să o frâneze suficient.

Pentru Elveţia, o economie mică, dar de­pendentă de comerţul extern, mai ales cu SUA, şi astfel vulnerabilă la războiul comercial mondial, „există o probabilitate decentă de apa­riţie a unor presiuni descendente, dacă răz­boiul comercial se intensifică sau francul se întă­reşte“, spune pentru Bloomberg Wolfgang von Hessling, strateg la LGT Bank Schweiz.

„Apoi, banca centrală elveţiană va trebui să readucă dobânzile în teritoriul negativ. Pen­tru aceste scenarii estimăm o probabilitate de 60:40.“ Reducerea la zero a dobânzii de politică monetară de săptămâna trecută a pus capăt unei perioade de trei ani de dobânzi pozitive. Băncile se pot confrunta deja cu dobânzi nega­tive la depozite având în vedere modul în care banca centrală le descurajează de la a acumula rezerve în exces. Din partea BCE, François Villeroy de Galhau, membru al consiliului de politică monetară şi guvernator al băncii cen­trale a Franţei, a declarat pentru FT că dacă ban­ca centrală a zonei euro se va decide în următoarele şase luni să modifice dobânzile, o va face probabil în jos.

El a menţionat o eventuală încetare a focu­lui între Israel şi Iran ca factor care poate încu­raja BCE să continue cu reducerea dobânzilor în următoarea jumătate de an. Villeroy de Galhau a explicat că deocamdată aşteptările pieţelor privind inflaţia sunt moderate. Cu altă ocazie, săptămâna trecută, bancherul a evi­den­ţiat faptul că orice majorare a cursului de schimb al euro cu 10% este echivalentă cu im­pac­tul inflaţionist cauzat de o creştere a pre­ţurilor petrolului cu circa 10 euro.

El a subliniat astfel importanţa pe care o are cursul de schimb al monedei unice europene în ecuaţia inflaţiei pentru BCE. Euro, ca şi francul elveţian, este considerat activ adăpost în vremuri cu incertitudini mari. Conflictele din zona Golfului Persic, dacă se agravează, riscă să întrerupă alimentarea pieţei globale cu petrol şi gaze naturale, un şoc care s-ar simţi şi în Europa.

În ceea ce priveşte SUA, cea mai mare economie a lumii, şi Rezerva Federală, doi oficiali ai instituţiei au declarat la distanţă de doar câteva zile unul de celălalt că susţin ideea ca banca centrală să reducă dobânzile la şedinţa din iulie, dacă presiunile inflaţioniste nu cresc. Declaraţiile sugerează că ei consideră că taxele vamale pe care preşedintele Donald Trump le foloseşte ca arme în războiul său comercial contra lumii vor avea efecte reduse şi doar temporare asupra preţurilor.

De aceea, Fed va avea drum liber să reducă dobânzile. Trump face presiuni asupra Fed să scadă dobânzile pentru a reduce costurile de finanţare ale unei economii cu o datorie uriaşă şi în creştere. Însă banca centrală a menţinut la şedinţa de săptămâna trecută dobânda cheie în intervalul 4,25%-4,5%. Economiştii s-au îngrijorat că taxele vamale ale lui Trump vor produce inflaţie, însă până în prezent impactul a fost neglijabil.