Scandal pe atributiile DGA dupa verdictul ÎCCJ: Parlamentul vrea extindere, MAI anunta reforme interne

Ministerul Afacerilor Interne ( MAI ) a transmis joi un punct de vedere oficial în care reafirmă rolul și limitele competențelor Direcției Generale Anticorupție (DGA), în contextul dezbaterilor publice și politice privind activitatea structurii anticorupție din subordinea sa. Reacția vine după ce deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus un proiect de lege care ar extinde atribuțiile DGA dincolo de cadrul actual, stabilit recent printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție .Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) va fi reorganizată în teritoriu prin gruparea mai multor servicii judeţene şi centre operaţionale zonale, pentru eficientizarea activităţii în contextul deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din 16 iunie prin care s-a stabilit că poliţiştii DGA au voie să lucreze doar la cazuri cu inculpaţi care fac parte din structurile Ministerului Afacerilor Interne.Potrivit sursei citate, obiectivul strategic urmărit este întărirea luptei anticorupţie, în cadrul competenţelor legale, prin gruparea resurselor şi cheltuirea eficientă a bugetului. "Direcţiile de reorganizare şi modernizare a DGA sunt teritorializarea substructurilor prin gruparea mai multor servicii judeţene şi centre operaţionale zonale; optimizarea bugetară, prin gruparea activităţilor şi structurilor administrative şi reducerea funcţiilor non-operaţionale şi menţinerea actualului cadru de competenţă - nu se are în vedere extinderea atribuţiilor DGA în afara ariei definite de lege", se arată în comunicatul MAI.DGA va continua să colaboreze cu toate instituţiile competente pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în interesul cetăţenilor şi al bunei funcţionări a sistemului public, în cadrul competenţelor şi procedurilor legale."DGA nu este o instituţie din cadrul sistemului judiciar, ci o importantă unitate în cadrul MAI cu rol de combatere a corupţiei şi de consolidare a integrităţii în rândul cadrelor ministerului, valoare fundamentală pentru îndeplinirea misiunii MAI în toate armele şi structurile. Ceea ce ne propunem prin această modernizare, iniţiată acum câteva luni de zile, prealabil recentei decizii ÎCCJ incidente materiei, este concentrarea mai eficientă pe problematica pentru care a fost conceput şi creat DGA, respectiv integritatea în spaţiul instituţional al MAI", se mai menţionează în comunicatul transmis de MAI. Decizia ÎCCJÎnalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, printr-un recurs în interesul legii (RIL) admis în 16 iunie 2025, că lucrătorii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot desfășura acte de cercetare penală doar în limitele strict prevăzute de lege: în cauzele privind infracțiuni de corupție, comise de personalul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Decizia clarifică o practică judiciară neunitară și limitează o tendință de extindere nejustificată a atribuțiilor DGA, scrie STIRIPESURSE.RO . Potrivit societății de avocați Chiriță și Asociații, recursul în interesul legii a fost formulat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar Înalta Curte a stabilit că delegarea de către procuror a lucrătorilor DGA este legală doar în cadrul competenței stabilite prin art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005. Această prevedere limitează clar acțiunea DGA la investigarea faptelor de corupție reglementate de Legea nr. 78/2000, comise exclusiv de angajați ai MAI. O practică controversată, acum corectată În ultimii ani, mai multe unități de parchet din țară au recurs la delegarea lucrătorilor DGA în dosare care nu intrau în sfera competenței legale a acestei structuri. Astfel, DGA a fost implicată, în mod nejustificat, în investigarea unor fapte ce nu priveau corupția sau care fuseseră comise de persoane din afara Ministerului de Interne. Pentru a justifica această practică, procurorii s-au prevalat de o interpretare extensivă a art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală, care permite procurorului să delege organe de cercetare penală fără a specifica limite exprese privind competența materială sau personală. În sprijinul acestei interpretări s-a invocat și art. 14 alin. (2) din Regulamentul DGA, care prevede că lucrătorii acestei structuri pot desfășura activități de cercetare penală pe baza unei delegări emise de procuror. Totuși, Curtea a respins această viziune, reafirmând că dispozițiile de rang inferior – precum un regulament intern – nu pot extinde competența stabilită prin lege. Competența funcțională și personală a DGA este fixată de legiuitor, iar orice abatere de la aceasta încalcă principiile constituționale ale legalității în procesul penal. Avocații Cosmin-Daniel Bulea, Ștefan Alexandru și Radu Chiriță au susținut, într-o cauză reprezentând un client propriu, exact argumentele ce aveau să fie reținute de ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii. În pledoariile depuse, echipa de avocați a arătat că încercările anterioare de extindere a competenței DGA, cum a fost OUG nr. 59/2013, au fost respinse explicit de Parlament prin Legea nr. 324/2013, semn că voința legiuitorului a fost clară: DGA trebuie să rămână o structură specializată strict pe faptele de corupție comise de personalul MAI. Aceștia au argumentat că acceptarea unei delegări nelimitate pentru DGA ar face inaplicabilă norma de competență, transformând prevederile legale într-o formalitate fără conținut. Semnificațiile deciziei Prin această hotărâre, Înalta Curte descurajează tendințele de „flexibilizare” a normelor privind competența organelor de urmărire penală. Practica unora dintre parchete, care au apelat la ofițerii DGA și în alte cauze decât cele expres prevăzute de lege, este astfel invalidată de autoritatea celei mai înalte instanțe a țării. De asemenea, decizia reconfirmă principiul legalității în procesul penal: actele de urmărire penală pot fi efectuate doar de organe competente, iar o delegare nu poate acoperi lipsa de competență. Aceasta este cu atât mai importantă în contextul în care urmărirea penală efectuată de un organ necompetent poate atrage nulitatea absolută a actelor de procedură. Decizia nr. 8 din 16 iunie 2025, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, va deveni obligatorie pentru toate instanțele din România.

Scandal pe atributiile DGA dupa verdictul ÎCCJ: Parlamentul vrea extindere, MAI anunta reforme interne

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ