De ce a luat Bolojan decizia dura de a creste TVA la 21%: „Riscam un curs euro de peste 6 lei, dublarea ratelor românilor si o inflatie de 15-20%”

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan , a susținut miercuri, 2 iulie, o conferință de presă în care a detaliat în cei mai concreți termeni de până acum pachetul de măsuri economice și fiscale cu care autoritățile române vor merge pe 8 iulie la Consiliul Ecofin, nu doar pentru a salva țara de la blocări de fonduri europene și sancțiuni din partea Comisiei, dar și pentru a încerca să gestioneze riscul real ca, în luna august, România să fie retrogradată de către Agenția de Rating Fitch la categoria „Junk”, nerecomandată investițiilor. Premierul s-a întâlnit pe 25 iunie, la Palatul Victoria , alături de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare , cu reprezentanți ai agenției de rating , urmând ca, în luna august, să aibă loc o nouă evaluare. De asemenea, alte două agenții - Standard and Poor’s și Moody ’s - urmează să facă recomandări mediului de afaceri în baza evaluărilor pe care le vor realiza în toamnă, în septembrie și octombrie. În urma acelei ședințe, șeful guvernului a declarat că urmează să se facă analize în privința încasărilor la buget și că sunt discutate și măsuri pentru o colectare mai bună a TVA-ului, cu toate că promisiunile de campanie ale președintelui Nicușor Dan indicau un efort al Executivului pentru a evita tocmai acest scenariu, din gama de decizii pentru reducerea deficitului excesiv. Ads Cum a justificat Ilie Bolojan creșterea TVA la 11, respectiv 21%, alături de celelalte măsuri de austeritate Conferința de presă de miercuri a fost prefațată de premier tocmai cu presiunea enormă care vine dinspre agențiile de rating în acest moment, punctând că, în ultimul an electoral, „la fiecare 100 lei încasați, România a cheltuit 132 lei, diferența fiind împrumutată”, iar „accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală. Nu am mai putea continua jumătate din investițiile începute.” Acesta a clarificat dur faptul că situația reală în care se află România în acest moment, după creșterile enorme la nivel bugetar ale cheltuielilor, a adus în prezent țara în pragul unei recesiuni deosebit de grave, care ar putea semăna cu criza economică din Grecia, care a început în 2009 și încă nu s-a redresat în totalitate. Astfel, ultimul set de măsuri include creșteri ample la TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% și o singură cotă redusă, de 11%, începând de la data de 1 august, precum și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%. Totodată, impozitul pe dividende va crește de la 10 la 16%, pensiile peste 3.000 de lei vor fi supuse contribuțiilor CASS la diferența care depășește pragul impus, iar jocurile de noroc vor fi impozitate suplimentar, astfel încât statul să încaseze, a specificat premierul, peste 30% în plus din aceste activități economice decât până acum. Ads Toate aceste măsuri fac parte dintr-un prim set de schimbări fiscale, care vor fi urmate, pe parcursul verii, de alte două seturi de redresări bugetare, care vor include sporurile salariale ale mai multor categorii de bugetari, reducerea burselor de merit din învățământul universitar și preuniversitar, dar mai ales reorganizarea mai multor instituții ale statului pentru a corecta abuzurile din sectorul administrativ, primele imense, bonusurile salariale și supraaglomerarea birocratică dată de comisii și comitete de lucru redundante, create pentru sinecuri și favoritisme politice, fără rezultate concrete sau un aport substanțial la activitatea administrativă sau guvernamentală. Economist: „Din păcate, am ajuns aici din cauza unor cheltuieli iresponsabile făcute în ultimii ani” Ziare.com a stat de vorbă cu consultantul economic de la Frames, Adrian Negrescu, despre ultimul set de măsuri, acesta punctând faptul că ne aflăm, în prezent, în cea mai gravă criză bugetară din ultimii 15 ani, „iar realitatea financiară după primele cinci ale anului, care indică o execuție bugetară dezastruoasă, cu un deficit bugetar mai mare cu 4 miliarde de lei față de anul trecut, când aveam un rezultat istoric negativ în economie, ne îndreaptă, din păcate, spre această panică alunecoasă a creșterilor de taxe și austerității la cel mai ridicat nivel posibil. Ads Din păcate, am ajuns aici din cauza unor cheltuieli iresponsabile făcute în ultimii ani, care au continuat inclusiv în primele cinci luni din 2025. Atunci când Comisia Europeană și Agenția Fitch au văzut execuția bugetară după primele cinci luni, au pus piciorul în prag și ne-au cerut de urgență măsuri menite să reducă acest deficit bugetar și cheltuielile publice, cu amendamentul că dacă aceste decizii nu vor fi luate până la mijlocul lunii iulie, economia românească va fi retrogradată la categoria „Junk”. Este un avertisment fără precedent dat autorităților de către Agenția Fitch, care nu mai acceptă lamentările și artificiile propuse de către politicienii de la București, iar rezultatul acestui picior în prag se vede în pachetul de măsuri de austeritate demne de o țară aflată în criză economică profundă, cum am fost în 2010.” Consultantul economic a explicat că, dacă nu luăm aceste măsuri de austeritate, într-adevăr deosebit de dure, în luna august Fitch ne va retrograda la categoria Junk, categoria nerecomandată investițiilor, iar acest lucru s-ar traduce printr-o creștere a cursului euro peste 6 lei, printr-o dublare a ratelor românilor și printr-o inflație care ar putea ajunge la peste 15%, dacă nu chiar 20%. Este cel mai prost scenariu în care ne putem afla și care poate să devină realitate peste nici 30 de zile. De aceea s-a ajuns la acest pachet de măsuri fără precedent, extrem de dur, care este menit mai mult să prevină apariția acestei situații-limită de retrogradare a României la categoria Junk decât să rezolve problema deficitului bugetar. Ads Suntem cu spatele la zid și trebuie să luăm măsuri urgente, chiar dacă multe dintre ele sunt discutabile din punct de vedere al efectelor în economie. Am ajuns la capitolul „măsuri disperate” din punct de vedere fiscal, bugetar, administrativ, pentru că singuri ne-am tăiat craca de sub picioare din punct de vedere economic, atunci când am reușit performanța de a duce deficitul bugetar la 9,3%, de a nu înțelege această lecție de anul trecut și să o continuăm inclusiv în 2025. Este un rezultat concret al incapacității administrative a politicienilor, a lipsei de know-how și a indiferenței cu care mulți dintre politicieni au tratat problema economică a României, crezând că banii curg din cer, că ne putem împrumuta la nesfârșit.” Economistul a amintit că, anul trecut, România a împrumutat 50 de miliarde de euro, după principiul că am putea, cumva, trăi din împrumuturi și din consum . „Întotdeauna există o notă de plată, care, iată, a venit și este mai dură decât estimam acum trei luni de zile”, a completat Adrian Negrescu. Ads Potrivit acestuia, dacă în primele cinci luni din 2025 am fi strâns cu adevărat cureaua și am fi luat măsurile de a reduce deficitul bugetar măcar spre 2%, era un semnal concret de însănătoșire a finanțelor publice, „dar, din păcate, am făcut exact pe dos, am crescut cheltuielile publice, iar acum cu toții vom plăti factura acestei impotențe administrative a statului român.” În comunicarea făcută de premier miercuri la Palatul Victoria, acesta a clarificat faptul că în cursul zilei de joi, 3 iulie, pachetul de măsuri fiscale propuse de Guvern va fi pus în transparență decizională, urmând ca, cel târziu săptămâna viitoare, până pe 8 iulie, deciziile Executivului, adaptate consultărilor publice care urmează să aibă loc zilele viitoare, să fie puse în aplicare.

De ce a luat Bolojan decizia dura de a creste TVA la 21%: „Riscam un curs euro de peste 6 lei, dublarea ratelor românilor si o inflatie de 15-20%”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ