Opt din zece directori de şcoală şi 75% dintre profesori consideră că bursele şcolare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor şi creşterea prezenţei la ore. Aceasta este una dintre concluziile studiului Efectele burselor şcolare asupra participării elevilor la educaţie, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei la solicitarea Ministerului Educaţiei.

Opt din zece directori de şcoală şi 75% dintre profesori consideră că bursele şcolare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor şi creşterea prezenţei la ore. Aceasta este una dintre concluziile studiului Efectele burselor şcolare asupra participării elevilor la educaţie, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei la solicitarea Ministerului Educaţiei.

Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aproximativ 13.000 de elevi, 12.500 de părinţi, 1.300 de diriginţi şi învăţători şi 350 de directori în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025.

Studiul are 95 de pagini şi este coordonat de Speranţa Ţibu, doctor în ştiinţele educaţiei din 2011, potrivit CV-ului de pe pagina Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Ministerul Educaţiei a publicat acest studiu pe site marţi, 1 iulie, cu puţin timp înainte de a anunţa cum şi ce burse taie în anul şcolar 2025-2026. Dincolo de impactul văzut şi măsurat prin sondaj în rândul profesorilor, părinţilor şi elevilor, şi de o serie de recomandări, studiul prezintă şi cifre solicitate de jurnalişti din 26 iunie fără a avea răspuns.

Situaţia burselor de merit

Bursele de merit acordate elevilor din România au fost găselniţa de la care au pornit toate discuţiile publice din jurul „redimensionării“ (nu a fost numită tăierii) bugetului anual alocat pentru plata lor.

„Au crescut spectaculos“, s-au dat bani pentru merit şi nu vedem o îmbunătăţire a rezultatelor la examene, a spus ministrul educaţiei, Daniel David.

Primele cifre publicate în acest studiu arată însă că nu există nicio creştere spectaculoasă.

În ianuarie 2025 erau 325.000 de elevi cu bursă de merit, spune chiar Ministerul Educaţiei în prezentarea studiului. În anul şcolar 2022, înainte ca legea Deca să intre în vigoare, erau 347.000 de elevi cu burse de merit.

Există o creştere a numărului de burse de merit care se vede în luna martie, dar ea vine din faptul că pentru prima dată din anul şcolar 2023-2024 în sistemul de burse de merit au fost incluşi elevii de clasa a V-a, care primesc burse după rezultatele obţinute în primele două module. Astfel că numărul elevilor creşte odată cu intrarea acestor copii în sfera burselor de merit. Baza de calcul din 2025 nu mai este aceiaşi cu baza de calcul din 2022.

Dacă ne raportăm însă la aceeaşi bază de calcul, bursele de merit, ca număr, nu ca valoare, sunt la acelaşi nivel cu anul 2022. Au apărut bursele de rezilienţă, cele tehnologice, cele pentru mame minore, dar bursele de merit sunt la un nivel constant la baza de elevi de gimnaziu (clasa a VI-a -clasa a VIII-a) şi la liceu.

„Cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele. Sigur, nu datorită efortului elevului, ci datorită reperului de bursă“, spune şi Ilie Bolojan, prim-ministru.

Notele care au crescut spectaculos, elevii care nu au depus mare efort, chiar un posibil blat între elevi, profesori şi părinţi pentru note în ultimii doi ani de când a crescut numărul burselor, toate au pornit de la o lipsă a cifrelor şi a informaţilor.

Încă de joia trecută, când a organizat o conferinţă de presă, jurnaliştii i-au cerut cifre lui Daniel David şi eventuale studii de impact. Singurele cifre au fost cele legate de bugetul total alocat burselor, care a ajuns în 2025 la 6,4 mld. lei faţă de 1 mld. lei în 2022. David a spus că menţine bursele sociale, dar nu a spus şi câte sunt şi ce sume sunt alocate în acest an. Erau 156.000 în 2022 şi 840.000 în ianuarie 2025.

Bursele sociale sunt singurele al căror număr a crescut spectaculos în ultimii trei ani şi niciun oficial din educaţie nu a explicat cum s-a întâmplat acest salt.

Întreaga discuţie cu uite meritul, nu e me­ritul, ghidată de la vârful Ministerului Edu­caţiei, are în spate ori lipsă de cunoaşte­re a modului în care sunt acordate bursele, ori intenţia de a nu pune pe masă şi aceste cifre.

Ziarul Financiar a trimis de săptămâna trecută o listă cu cinci întrebări la Ministerul Educaţiei în care cere cifre, dar încă nu a primit niciun răspuns. Când îl vom primi, îl vom publica.

Din ce se vede însă acum, tăierea bur­selor elevilor a fost stabilită cu mult înainte de a fi anunţată şi ea nu are nicio legă­tură cu modul în care este definit meritul.

Se taie bugetul de burse pentru că nu mai sunt bani. Ar fi fost un merit ca Daniel David să îşi asume un astfel de discurs fără a arunca zeci de declaraţii în spaţiul public cum s-a uitat la alte ţări şi a văzut cât este România de generoasă. Nu, nu este deloc generoasă cu copiii săi, alocă 6.200 de euro per elev faţă de 14.000 cât este media în ţările OCDE, spre care tindem.

Nevoi de sprijin şi propuneri cuprinse în studiul Efectele burselor şcolare asupra participării elevilor la educaţie, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei la solicitarea Ministerului Educaţiei

►Redenumirea bursei sociale „bursă (de ajutor) pentru studii“

►Reintroducerea burselor monoparentale fără condiţionare de venit

►Crearea unor mecanisme suplimentare de sprijin pentru copiii cu părinţi plecaţi în străinătate sau pentru cei cu probleme medicale

►Separarea bursei de merit de cea de rezilienţă pentru încadrarea mai clară a bursei de rezilienţă (susţinerea performanţei sau sprijin social pentru învăţare)

►Armonizarea procedurilor interministeriale pentru a susţine mai bine elevii cu performanţe sportive, prin recunoaşterea unei categorii mai largi de sporturi/competiţii de către de ambele ministere şi introducerea bursei şcolare pentru performanţă sportivă (sau bursa sportivă)

►Permiterea cumulării bursei sociale cu cea medicală

►Acordarea burselor de merit şi a celor de rezilienţă inclusiv pe perioada vacanţelor (asemenea burselor sociale) pentru a permite elevilor participarea la diverse activităţi culturale extraşcolare, de dezvoltare personală sau de continuitate a învăţării (programe de pregătire, meditaţii)

►Extinderea burselor de merit/rezilienţă la ciclul primar

►Asigurarea accesului egal la burse pentru elevii din învăţământul particular acreditat

►Creşterea cuantumului burselor.