Investitorii de pe pieţele interna­ţionale şi de la Bursa de Valori Bucureşti au reacţionat pozitiv la măsurile anunţate de premierul Ilie Bolojan privind majorările de taxe şi impozite, pe care le consideră un „rău necesar“ pentru reducerea deficitului, evitarea blocării fondurilor PNRR şi prevenirea retrogradării de către agenţiile de rating. Deşi măsurile ar putea reduce[...]

Investitorii de pe pieţele interna­ţionale şi de la Bursa de Valori Bucureşti au reacţionat pozitiv la măsurile anunţate de premierul Ilie Bolojan privind majorările de taxe şi impozite, pe care le consideră un „rău necesar“ pentru reducerea deficitului, evitarea blocării fondurilor PNRR şi prevenirea retrogradării de către agenţiile de rating.

Deşi măsurile ar putea reduce consumul şi, teoretic, afecta profitabilitatea companiilor listate, investitorii au părut să mizeze mai degrabă pe stabilitatea macroeconomică decât pe impactul imediat asupra cererii, arată datele agregate de ZF.

„Efectul general al pachetului asupra finan­ţelor publice şi asupra stabilităţii macroecono­mice reprezintă o evoluţie bine-venită, mai ales că se lucrează cu mijloace convenţionale. Cu siguranţă, ne dă încredere că guvernul a început să abordeze cu seriozitate deficitul bugetar în creştere“, spune pentru ZF Karl Christofer Reinhold, analist al Trigon Asset Management, administrator de active din Finlanda cu active de 1,2 miliarde de euro şi investiţii şi la Bursa de Valori Bucureşti.

„O notă pozitivă suplimentară este faptul că guvernul a optat în principal pentru instrumente ortodoxe în acest sens, în loc să inventeze noi taxe şi impozite care complică mediul de afaceri. Guvernul trebuie acum să obţină rezultate pentru a se asigura că fondurile UE nu sunt tă­iate şi să sperăm că ratingul de investiţii va fi păstrat intact de către agenţiile de rating“, spune el. Guvernul ar fi trebuit să adopte măsuri simi­lare cu un an sau doi înainte, pentru a preveni dezechilibrele actuale. Creşterea taxei bancare, a impozitului pe dividende şi posibilele majorări ale redevenţelor minerale sunt însă factori negativi pentru preţurile activelor, spune el.

Din Tallinn (Finlanda), Karl Christofer Reinhold, Trigon Asset Management, cu active de 1,2 mld. euro: Efectul general al pachetului asupra finanţelor publice şi asupra stabilităţii macroeconomice reprezintă o evoluţie bine-venită, mai ales că se lucrează cu mijloace convenţionale. Cu siguranţă, ne dă încredere că guvernul a început să abordeze cu seriozitate deficitul bugetar în creştere.

Costurile de împrumut pe 10 ani ale statului român au scăzut uşor joi la 7,41% de la 7,52%, iar Bursa de Valori Bucureşti s-a apreciat, cu o balanţă echilibrată între cumpărători şi vânzători. în paralel, cursul de schimb leu-euro a fost neschimbat, semn că investitorii şi-au recăpătat o parte din încredere în capacitatea guvernului de a frâna derapajul fiscal. Cel puţin pe termen scurt.

Kathleen Brooks, research director la XTB, spune că Guvernul României încearcă să treacă rapid un buget prin parlament pentru a reduce deficitul bugetar, care este cel mai ridicat nivel din UE, de 6% din PIB. Acest lucru este necesar pentru a adera la normele UE privind deficitul şi pentru a proteja ratingul de credit al ţării cu grad de investiţii.

„Menţinerea acestui rating este esenţială pentru guvern, deoarece îi oferă acces la o gamă mai largă de investitori şi menţine costurile de împrumut la un nivel cât mai scăzut posibil. Dacă guvernul doreşte să evite retrogradarea ratingului de credit, atunci măsuri precum creşterea TVA şi majorarea unor taxe sunt cruciale. Randamentele obligaţiunilor au scăzut pe fondul acestui plan, pe măsură ce investitorii se încălzesc la perspectiva unui deficit bugetar redus. Piaţa a aşteptat mult timp aceste măsuri generatoare de venituri şi acesta este motivul pentru care obligaţiunile României au crescut la un nivel maxim de mai multe luni şi pentru care randamentele au scăzut“.

Dacă acest buget este adoptat şi măsurile sunt puse în aplicare rapid, atunci România ar putea avea o şansă de a evita o retrogradare a ratingului de credit în cursul acestui an, continuă ea. „Există un risc politic pentru aceste măsuri, de exemplu, acestea ar putea fi nepopulare, ceea ce ar putea pune la încercare coaliţia de guvernare, dar din perspectivă economică şi financiară, acestea sunt veşti bune şi România se îndreaptă în direcţia cea bună. în 2025 s-a pus un nou accent pe naţiunile puternic îndatorate, precum SUA şi Regatul Unit, care ar trebui să urmeze exemplul României şi să reducă cheltuielile publice. în acest moment, nu este un moment bun pentru a fi o naţiune foarte îndatorată cu un deficit fiscal mare. România este conştientă de problema pe care o are şi, dacă doreşte să evite o creştere bruscă a costurilor de împrumut sau o criză fiscală, ar trebui să ţină sub control cheltuielile din sectorul public“.

Din Londra (UK), Kathleen Brooks, research director at XTB: Dacă guvernul doreşte să evite retrogradarea ratingului de credit, atunci măsuri precum creşterea TVA şi majorarea unor taxe sunt cruciale. Piaţa a aşteptat mult timp aceste măsuri generatoare de venituri şi acesta este motivul pentru care obligaţiunile României au crescut la un nivel maxim de mai multe luni şi pentru care randamentele au scăzut.

Cu alte cuvinte pieţele au apreciat pentru moment anunţul noilor măsuri fiscale prezentate de premierul Ilie Bolojan, care vizează creşterea TVA la 21%, îngheţarea salariilor şi pensiilor şi reducerea cheltuielilor cu investiţiile publice.

Acţiunile româneşti de la Bucureşti s-au apreciat joi după-amiază în pofida faptului că o parte dintre emitenţi — în special cei din sectorul bancar, energie, consum — ar putea resimţi direct efectele noilor taxe şi ale temperării cheltuielilor populaţiei.

Pe de altă parte, pe plan intern au apărut tensiuni în rândul angajaţilor şi sindicatelor, în special al bugetarilor, pe fondul reducerii unor privilegii şi îngheţării salariilor.

Divo Pulitika de la Intercapital ETF, spune că deficitul bugetar de 9 % din PIB înregistrat anul trecut, agravat de o încetinire a procesului decizional pe fondul ciclului electoral şi de avertismentele repetate ale agenţiilor de rating de credit, a arătat clar că România trebuie să pună în aplicare măsuri corective semnificative.

„Pachetul fiscal propus recent ar putea contribui la reducerea deficitului către ţinta de 7-8% din PIB pentru acest an şi anul următor. Din această perspectivă, este un pas în direcţia cea bună, care poate reduce riscul unei retrogradări a ratingului de către agenţiile de rating la categoria „junk“ – un rezultat care ar declanşa o vânzare de obligaţiuni româneşti şi ar creşte costurile de împrumut pentru ţară. Acestea fiind spuse, detalii importante rămân neclare şi există două surse principale de risc. în primul rând, există adesea un decalaj între propunerile iniţiale şi ceea ce este în cele din urmă promulgat, în special într-un mediu sensibil din punct de vedere politic“.

Din Zagreb (Croaţia), Divo Pulitika, Intercapital ETF: Pachetul fiscal propus recent ar putea contribui la reducerea deficitului către ţinta de 7-8% din PIB pentru acest an şi anul următor. Din această perspectivă, este un pas în direcţia cea bună, care poate reduce riscul unei retrogradări a ratingului de către agenţiile de rating la categoria „junk“ – un rezultat care ar declanşa o vânzare de obligaţiuni româneşti şi ar creşte costurile de împrumut pentru ţară.

În al doilea rând, aceste măsuri par a fi pe termen scurt – un răspuns de urgenţă necesar, dar puţin probabil să abordeze dezechilibrele structurale care generează deficitul. Sustenabilitatea bugetară depinde nu numai de venituri, ci şi de creşterea economică, adaugă el.

Deşi măsurile de maximizare a veniturilor, cum ar fi creşterea TVA sau a impozitelor pe bunurile imobiliare, pot contribui la reducerea decalajului pe termen scurt, acestea riscă să reducă consumul şi să încetinească creşterea PIB-ului în timp.

„O traiectorie mai durabilă ar implica reforme care să crească productivitatea economică: îmbunătăţirea eficienţei sectorului public, atragerea investiţiilor şi promovarea unui mediu de afaceri mai competitiv. Acestea sunt mai dificil de pus în aplicare din punct de vedere politic, deoarece implică adesea costuri pe termen scurt pentru câştiguri pe termen mai lung. Din perspectiva investitorilor, am dori, de asemenea, să vedem condiţii de concurenţă mai echitabile – în special în domenii precum impozitarea dividendelor. De exemplu, fondurile de investiţii naţionale din România au fost scutite de impozitul pe dividende, în timp ce fondurile străine nu – o abordare care se îndepărtează de normele UE, în care fondurile româneşti care investesc în străinătate beneficiază de acelaşi tratament fiscal ca şi cele locale“.

Pe scurt, urgenţa situaţiei a necesitat o acţiune decisivă, iar aceste măsuri pot oferi o uşurare pe termen scurt. Cu toate acestea, succesul lor pe termen lung va depinde de punerea lor în aplicare şi de faptul dacă acestea vor fi completate în cele din urmă de reforme structurale mai ample, menite să consolideze rezistenţa şi productivitatea economiei româneşti.

Analiştii de la Erste notează că România accelerează consolidarea fiscală, planificând creşteri ale impozitelor (TVA la 21%), îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi reduceri ale cheltuielilor de investiţii pentru a aduce deficitul bugetar sub 6% din PIB anul viitor (în 2025 se aşteaptă ca acesta să depăşească 7% din PIB).

„Un plan credibil de consolidare fiscală rămâne o condiţie prealabilă pentru ca agenţiile de rating să menţină ratingul actual (cel mai scăzut grad de investiţii). Potrivit prim-ministrului Bolojan, guvernul va solicita săptămâna viitoare aprobarea rapidă în parlament a măsurilor fiscale“, notează Erste.

Măsurile fiscale vizează, pe de o parte, creşterea veniturilor bugetare cu aproximativ 44,55 miliarde de lei (2,19% din PIB), iar pe de altă parte, reducerea cheltuielilor cu 31,73 miliarde de lei (1,56% din PIB). Aceste calcule ţin cont de perioada rămasă din 2025 şi de anul 2026.

Sergio Silva, care are un boutique de family office şi wealth management în Londra unde lucrează şi cu clienţi din România, spune că să fim clari: aceasta nu este o reformă, ci un control al pagubelor.

De la Londra, Sergio Silva, fondator al Silcarv, boutique de familly office şi private wealth, spune: Pe termen scurt, acest pachet poate ajuta România să evite o retrogradare a ratingului. Dar costul pe termen lung este credibilitatea instituţională. Pieţele nu recompensează austeritatea în mod izolat, aşa cum recompensează reforma. Experienţa Portugaliei în cadrul troicii reprezintă un punct de referinţă util: da, taxele au crescut, dar au fost însoţite de reforme structurale, de o mai bună guvernanţă şi de o strategie clară pentru a restabili încrederea investitorilor. Această combinaţie a funcţionat în cele din urmă. România, în schimb, pare să se bazeze foarte mult pe impozitare fără reforme, ceea ce reprezintă o reţetă nu pentru stabilitate, ci pentru stagnare.

„Guvernul român a cheltuit prea mult, nu a ţinut cont de avertismentele timpurii, iar acum transferă povara asupra sectorului privat. În loc să încurajeze un mediu favorabil investiţiilor, ultimul pachet fiscal pare mai degrabă o extracţie decât o strategie. Acesta vizează contribuabilii cei mai vizibili şi mai conformi la economie: antreprenorii, întreprinderile familiale şi persoanele fizice cu averi nete ridicate, lăsând în acelaşi timp ineficienţele structurale mai profunde neabordate”.

El adaugă că pe pe termen scurt, acest pachet poate ajuta România să evite o retrogradare a ratingului. Dar costul pe termen lung este credibilitatea instituţională. Pieţele nu recompensează austeritatea în mod izolat, aşa cum recompensează reforma. Experienţa Portugaliei în cadrul troicii reprezintă un punct de referinţă util: da, taxele au crescut, dar au fost însoţite de reforme structurale, de o mai bună guvernanţă şi de o strategie clară pentru a restabili încrederea investitorilor. “Această combinaţie a funcţionat în cele din urmă. România, în schimb, pare să se bazeze foarte mult pe impozitare fără reforme, ceea ce reprezintă o reţetă nu pentru stabilitate, ci pentru stagnare”.

S-a îmbunătăţit sentimentul investitorilor? Sergio Silva spune că nu. “Pe hârtie, disciplina fiscală poate părea liniştitoare. Dar pieţele răspund la credibilitate, nu la cosmetică. Ceea ce vedem nu este un protest, ci o repoziţionare. Clienţii nu se întreabă cum să îşi extindă expunerea la România; ei se întreabă cât de repede se pot diversifica. Fuga liniştită de capital este deja în curs. Nu este vorba de panică; este vorba de prudenţ. Corecţia fiscal este necesară. Dar, în lipsa unei viziuni pe termen lung, a responsabilităţii instituţionale şi a unei foi de parcurs pentru reformă, aceasta riscă să devină o abordare pe termen scurt convenabilă din punct de vedere politic. România nu trebuie doar să evite o retrogradare, ci trebuie să restabilească încrederea. Aceasta necesită mai mult decât creşteri de taxe”.