De ce Guvernul nu a început redresarea fiscala a României cu reorganizarea ANAF. În cât timp se pot recupera eficient banii de la marii evazionisti

După valul de reacții născut de primul pachet de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar și să păstreze ratingul de țară al României la un nivel recomandat investițiilor, reprezentanții Guvernului au început să ofere detalii despre ce urmează vara aceasta, în următoarele două seturi de modificări legislative. Potrivit premierului Ilie Bolojan , echilibrul dintre creșterea veniturilor la buget și tăierile de cheltuieli va fi păstrat nu doar prin reformele din PNRR (aici intrând mai ales pensiile speciale și, în 2026, Legea Salarizării Unice), dar și printr-o reconfigurare amplă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). „Cel de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii, pentru a putea absorbi fonduri europene și, de asemenea, să corecteze nedreptăți și acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile, pentru a genera încredere, pentru a pune România, din nou, pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea și speranța cetățenilor noștri. Pentru a pune în practică acest pachet, este evident că în liniile a doua și a treia e nevoie de o altă abordare și astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului ministru de Finanțe, în așa fel încât, stabilind criterii de performanță, să combatem atât evaziunea fiscală, dar să luptăm de pe toate pozițiile și pentru cheltuirea corectă a banilor publici și pentru combaterea fraudării acestora. Vă stau la dispoziție pentru orice fel de întrebări!”, a declarat săptămâna trecută, la Palatul Victoria , Ilie Bolojan cu privire la următoarele măsuri care vor fi asumate de Guvern. Ads Cum ar trebui să fie făcută reorganizarea ANAF pentru a crește colectarea de la marii evazioniști În dialog cu Ziare.com, Christian Năsulea, profesor de economie mondială asociat Academiei de Studii Economice din București, a explicat că digitalizarea începută anul trecut este, în principiu, un lucru bun, care trebuie continuat. „Dar suntem încă departe de nivelul de digitalizare la care ar trebui să ajungă ANAF pentru a înțelege cu adevărat ce se întâmplă în costurile companiilor, în situațiile lor financiare, în zona colectării efective a veniturilor bugetare. Deci mai e mult de lucru aici și asta presupune, printre altele, și stabilitate politică. Actualul ministru de Finanțe, de exemplu, a mai trecut prin această funcție și atunci, deși nu-i spuneam „digitalizare” în urmă cu ani, era tot despre informatizarea și eficientizarea sistemului. Din păcate, atunci nu a avut ocazia să ducă procesul până la capăt. Acum, avem avantajul că este un ministru care știe unde sunt butoanele, știe cum funcționează ministerul și cum ar trebui restructurat un sistem pe care îl cunoaște din interior. Dar acesta este un proiect de cel puțin doi ani, dacă nu chiar mai mult, până când vor începe să se vadă niște rezultate clare. Practic, roadele acestei reforme vor fi culese abia de către cei care vor fi la guvernare după un nou mandat prezidențial”, a explicat profesorul universitar. Ads Potrivit acestuia, există tipuri de evaziune care complică enorm colectarea veniturilor publice la nivel comparabil cu alte state. „Ce remarc eu, comparativ cu alte administrații fiscale europene, este o reticență mult mai mare la a ataca frontal marea evaziune. Este, sigur, mai complicat, pentru că acolo nu vorbim despre câțiva oameni de afaceri care mai „uită” să declare corect TVA-ul, ci despre organizații criminale, infractori cu școală de infractori, care folosesc scheme sofisticate și violente la nevoie pentru a frauda statul. Și atunci inspectorii ANAF se lovesc nu doar de probleme tehnice sau birocratice, ci și de reticența sistemului în a se confrunta cu evazioniștii mari, pentru că aceștia sunt mai bine organizați și dispuși să riposteze agresiv”, a mai adăugat Năsulea. Practic, reforma ANAF înseamnă în primul rând digitalizare reală, stabilitate politică pentru a permite continuitatea reformei, dar și o schimbare de atitudine în abordarea celor mai periculoși evazioniști. „Este un drum lung, dar absolut esențial pentru sănătatea fiscală a țării”, a punctat acesta. „Trebuie să înțelegem că va dura și că e nevoie de schimbări culturale, de schimbări de generații în instituții și de noi tipuri de inspectori ANAF care să combată aceste rețele. Abia atunci vom putea ajunge la un grad de colectare apropiat de cel din Europa de Vest. Este, așadar, o reformă de anduranță, care trebuie începută acum, chiar dacă efectele se vor vedea mult mai târziu și chiar dacă laurii îi vor culege alții.” Ads Problema gap-ului de TVA, rezolvată parțial de creșterea cotelor Economistul Christian Năsulea a nuanțat, totodată, pentru Ziare.com, faptul că, în ceea ce privește decalajul imens de colectare a TVA în România, primul set de creșteri de taxe, care include cotele duble de 11%, respectiv 21%, își vor face partea lor în închiderea gap-ului imens de TVA înregistrat în fiscalitatea românească. „Din punct de vedere macroeconomic, e un semnal bun, cu toate că are și riscuri. Piața imobiliară e un sector foarte sensibil, puternic corelat cu masa monetară, iar creșterea TVA de la 5% la 11% la apartamente noi riscă să destabilizeze piața, cu efecte în lanț, adică prețuri mai mari, mai puține credite, mai puține tranzacții, scădere inclusiv pe segmentul apartamentelor vechi. Deci sunt efecte care trebuie gestionate atent. Ce mi-aș fi dorit să aud, dar nu s-a spus clar, e că aceste creșteri de taxe sunt asumate ca măsură temporară. Mi-aș fi dorit să aud de la premier sau ministrul de Finanțe un angajament ferm că, odată ce risipa din sistemul public e redusă, taxele vor reveni la niveluri mai mici. E o nuanță care lipsește din comunicare și care afectează percepția reformei”, a mai explicat acesta. Ads Un singur semnal real, a conchis Năsulea, că deciziile dificile și cu repercusiuni simțitoare pentru cetățeni, au fost luate de oameni care înțeleg nevoia imensă de predictibilitate din sectorul privat, ține de impozitarea dividendelor, totuși. „Apreciez că, de exemplu, la impozitul pe dividende a fost anunțată aplicarea abia din ianuarie 2026. E un semn de responsabilitate mai mare decât am văzut la guvernele trecute, care schimbau totul peste noapte”, a declarat acesta. Chiar și așa, este nevoie „de un masterplan clar și de specialiști în analiză de date care să facă sistemul să funcționeze cu adevărat, fiindcă predictibilitatea fiscală e esențială”, a conchis acesta.

De ce Guvernul nu a început redresarea fiscala a României cu reorganizarea ANAF. În cât timp se pot recupera eficient banii de la marii evazionisti

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ