Un prim semnal bun: Investitorii au stat la coada pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern, în timp ce dobânzile au atins minimul pe 2025. Dobânzile indicative aseara erau de 5,73% în dolari pe 5 ani şi de 6,67% pe zece ani. În euro, 6,56%
Autor: Liviu Popescu♦Cerere de 9,75 mld. dolari pentru obligaţiunile în monedă americană şi de 4,5 mld. euro pentru cele în euro♦Dobânzile indicative aseară erau de 5,73% în dolari pe 5 ani şi de 6,67% pe zece ani♦În euro, 6,56%. Costurile de finanţare ale statului au coborât pe 9 iulie la cel mai redus nivel din 2025, în[...]
♦Cerere de 9,75 mld. dolari pentru obligaţiunile în monedă americană şi de 4,5 mld. euro pentru cele în euro♦Dobânzile indicative aseară erau de 5,73% în dolari pe 5 ani şi de 6,67% pe zece ani♦În euro, 6,56%.
Costurile de finanţare ale statului au coborât pe 9 iulie la cel mai redus nivel din 2025, în timp ce investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima emisiune de eurobonduri a guvernului Bolojan, într-un semnal care arată că măsurile dure ale actualului executiv de a readuce sub control deficitul bugetar sunt validate de pieţele externe.
Deşi contestate pe plan intern şi criticate pentru potenţialul lor de a frâna consumul şi de a afecta anumite sectoare economice, majorările de taxe – precum creşterea TVA de la 19% la 21%, accizele sporite sau modificările de impozitare – sunt pentru moment percepute de investitori ca un semnal de responsabilitate fiscală, un „rău necesar“ pentru echilibrarea bugetului.
„Sentimentul general este că România a luat măsuri suficient de ferme pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul fiscal ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a renunţa la planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu UE“, spune Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR.
Miercuri, randamentul titlurilor de stat în lei cu scadenţa la 10 ani – referinţa pentru întregul cost al datoriei suverane – a scăzut până la 7,14% pe an, faţă de 7,52% cu o săptămână în urmă, arată datele Investing.com analizate de ZF.
Acesta este cel mai mic nivel din acest an iar scăderea reflectă detensionarea percepţiei de risc din partea investitorilor.
Ieftinirea costurilor de finanţare vine în paralel cu prima ieşire a României pe pieţele externe după schimbarea guvernului pentru finanţare în dolari şi euro care a stârnit interes puternic în rândul investitorilor internaţionali.
ZF a scris ieri – pe baza datelor Bloomberg – că cererea agregată pentru obligaţiunile emise miercuri a depăşit 5 miliarde de dolari pentru tranşele în dolari şi 3 miliarde de euro pentru tranşa în euro la ora 15:00 – o valoare semnificativă ce ar putea permite statului să se împrumute în condiţii mai bune decât anterior. La ora 18:00 cererea urcase la 9,75 mld dolari şi 4,5 mld euro. Până la închiderea ediţiei suma atrasă de Finanţe şi dobânzile finale nu fuseră anunţate.
Interesul ridicat s-a reflectat şi pe plan intern: Robor la 3 luni a scăzut miercuri la 6,77% de la 6,84% în şedinţa precedentă, pe fondul unei percepţii îmbunătăţite a investitorilor străini. Reacţia pozitivă a fost şi la Bursa de Valori: indicele BET a urcat cu 0,3%.
Erste – acţionarul majoritar al BCR – notează că „planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, estimând un impact bugetar de 1,2% din PIB în 2025 şi de 2,2% în 2026. Printre cele mai importante măsuri se numără creşterea cotei standard de TVA, majorarea accizelor şi amânarea sau reconfigurarea unor proiecte de investiţii.
Majorările de taxe vin într-un moment în care România are un necesar de finanţare ridicat: peste 230 mld. lei în 2025, din care circa 85 mld. lei ar trebui să vină de pe pieţele externe, potrivit estimărilor Trezoreriei.
Pe lângă corecţia bugetară, şi stabilitatea politică pare să contribuie la redresarea percepţiei investitorilor. Numirea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru, susţinut de o majoritate largă în Parlament, este văzută ca un semnal de continuitate în angajamentele europene şi bugetare ale României.
„Formarea unui guvern pro-european a calmat pieţele. Noul pachet fiscal pare să fi fost suficient pentru a recredibiliza strategia României în faţa agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene”, notează Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR.
Dobânzile mai mici pot aduce un respiro important pentru buget. România are o datorie publică de peste 200 mld. euro, iar costurile cu dobânzile – deja una dintre cele mai mari cheltuieli bugetare – ar putea fi temperate dacă tendinţa descendentă a randamentelor se menţine.
Dar presiunea pe deficit rămâne semnificativă. Potrivit datelor de execuţie bugetară, în primele cinci luni din 2025, deficitul a fost de 3,39% din PIB – relativ similar cu cel din perioada similară din 2024 (3,41%). Veniturile au crescut cu 13,6% an/an, iar cheltuielile cu 12,2%, în contextul în care ponderea cheltuielilor rigide (pensii, salarii, dobânzi) a atins 94,3% din veniturile ciclice.
Pentru perioada următoare, Erste estimează că BNR va menţine dobânda-cheie neschimbată la 6,5% până în februarie 2026, în contextul în care noile taxe ar putea genera presiuni inflaţioniste temporare. De asemenea, analiştii nu se aşteaptă la reduceri de dobândă în 2025. Pe piaţa valutară, leul a slăbit uşor faţă de euro, cu cursul urcând spre 5,07 lei/EUR, în linie cu alte monede din Europa Centrală.
Inflaţia rămâne însă o preocupare: Erste estimează un nivel de 7,5% până la finalul anului, cu o inflaţie de bază de 6%, presupunând un transfer parţial al majorării TVA şi al accizelor în preţurile finale.
Citește continuarea pe zfcorporate.ro