Primul obiectiv al vechiului şi noului ministru al agriculturii, Florin Ionuţ Barbu, este „echilibrarea balanţei co­merciale pentru produse agroalimentare“, aşa cum apare negru pe alb în programul de guvernare 2025–2028, prin stimularea producţiei şi a capacităţilor de procesare.

♦Singura certitudine e că 20%, iar în unii ani chiar 35% din producţia de porumb e exportată. Astfel, suntem, de câţiva ani, cel mai mare exportator de porumb al UE. Timp în care importurile de alimente, pe bază de porumb, fie folosit direct, fie indirect, au crescut. Şi în 2024 am ajuns la un nivel fără precedent, de 5 miliarde de euro.

Primul obiectiv al vechiului şi noului ministru al agriculturii, Florin Ionuţ Barbu, este „echilibrarea balanţei co­merciale pentru produse agroalimentare“, aşa cum apare negru pe alb în programul de guvernare 2025–2028, prin stimularea producţiei şi a capacităţilor de procesare.

Însă cum poate fi atins acest obiectiv, dacă ministerul pe care îl conduce nu are date nici măcar despre consumul de porumb, cea mai cultivată cereală din România, pe care o exportăm masiv? Dacă nu ştim cum folosim ceea ce producem, cum putem vorbi despre stimularea producţiei şi cum ştim ce capacităţi de procesare ne trebuie?

Ziarul Financiar a întrebat „Care este structura consumului intern de porumb în România?“, iar apoi, specific: „Ce cantitate şi ce procent din producţia totală este destinat pentru hrana animalelor? Ce cantitate este folosită pentru măcinarea umedă, în vederea obţinerii de amidon, ulei, aminoacizi, acid lactic? Ce cantitate ajunge în morile clasice, pentru obţinerea de griş, fulgi de porumb, mălai, făină? Ce parte este utilizată pentru producţia de alcool cu uz industrial (inclusiv etanol)?“, iar Ministerul Agriculturii a dat un răspuns plin de generalităţi şi informaţii concrete şi punctuale.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro