România nu afectata de desertificare, ci de fenomenul de aridizare accentuata – consilier de stat Mihaela Frasineanu

România nu este afectată de deşertificare, ci fenomenul care se manifestă din ce în ce mai pregnant este aridizarea accentuată, însă vom putea vorbi peste nişte ani de deşertificare, dacă nu se vor lua măsuri, a atras atenţia, vineri, consilierul de stat Mihaela Frăsineanu, la o conferinţă pe tema schimbărilor climatice.„Este bine ca în primul rând să pornim de la o informare asumată şi bazată pe nişte dovezi reale, pentru că dezinformarea care există în spaţiul public nu ne ajută pe niciunii dintre noi. Înţelegem că unele elemente sunt cu un mai mare impact asupra audienţei, însă cred că trebuie să spunem adevărul şi un adevăr corect şi aş vrea să pornesc de la faptul că România nu este afectată de deşertificare şi ştim asta. Fiecare dintre copiii cu care trebuie să începem educaţia şi conştientizarea ştie asta, pentru că învaţă la geografie. Învaţă la geografie în momentul în care se discută despre clima şi acolo regionarea climatică a teritoriului României, cel puţin pentru partea de sud şi pentru un sector specific, este climă temperat-continental moderată cu tendinţe de aridizare. Fenomenul care se manifestă, este foarte adevărat, din ce în ce mai pregnant în România, este aridizarea. Dacă vom continua în această direcţie, aridizarea se va transforma într-adevăr spre deşertificare. Însă, la acest moment, nu putem vorbi despre deşertificare, pentru că nu există. Aridizare accentuată şi, dacă se continuă în acest ritm, într-adevăr vom putea vorbi peste nişte ani de deşertificare”, a afirmat Mihaela Frăsineanu.Ea a subliniat că nu doar tinerii, ci toate generaţiile se confruntă cu dezinformarea şi lipsa de educaţie.„O educare continuă care, din punctul meu de vedere, nu este suficient de bine făcută şi nu atinge într-adevăr toate grupele de vârstă şi nu atinge nici toate păturile sociale, pentru că cei mai afectaţi de aceste efecte ale schimbărilor climatice sunt cei care fac parte din populaţia vulnerabilă. Ieri, de exemplu, am fost la o discuţie legată de noile prevederi ale Directivei privind apele urbane uzate şi acolo efectele cele mai mari se simt asupra populaţiei vulnerabile, respectiv a populaţiei sărace sau a populaţiei bolnave, iar accesul la servicii publice de calitate se presupune a fi unul dintre obiectivele majore promovate de Comisia Europeană. Şi ar trebui să fie şi unul dintre obiectivele majore ale noastre”, a subliniat consilierul de stat.În opinia acesteia, autorităţile române nu îşi asumă „nici suficient de repede şi nici suficient de multe din lucrurile pe care le avem de făcut”.„Un alt inamic pe care l-am identificat în activitatea pe care o desfăşor ca şi coordonator pentru Comitetul Interministerial pentru Schimbări Climatice şi Comitetul pentru Economia Circulară a României este faptul că nu ne asumăm. Nu ne asumăm nici suficient de repede şi nici suficient de multe din lucrurile pe care le avem de făcut. Nu ne asumăm modificări necesare ale legislaţiei, nu ne asumăm faptul că există foarte multe din grupele profesionale care activează acum nu doar în domeniul mediului, ci în toate domeniile, nu ne asumăm să le profesionalizăm şi să le specializăm fix pe acele domenii care sunt de actualitate, pentru că ele sunt cele care trebuie să ia decizii, fie că vorbim de decizii la nivel guvernamental sau decizii la nivel local. După aceea, unul dintre cele mai importanţi inamici este nu lipsa finanţărilor, cât cuantumul insuficient al finanţărilor. Nimic din ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic sau social nu poate să se întâmple fără nişte alocări financiare suficiente. Fie că vorbim de alocări de la bugetul de stat, fie că vorbim de alocări din toate sursele de finanţare europene sau de parteneriate public-private cu alocări din sectorul privat sau din sectorul bancar, ele nu sunt suficiente pentru a face ceea ce ar trebui să facem”, a punctat ea.Consilierul de stat a făcut referire şi la viitorul buget al Uniunii Europene, subliniind că acele 60 de miliarde de euro alocate iniţial României nu sunt suficiente pentru a reduce până în 2040 emisiile de gaze cu efect de seră la 90% faţă de nivelul anului 1990.„Mai există şi viitorul buget al Uniunii Europene, care a pornit de la o declaraţie şi o asumare la nivelul Comisiei Europene, şi anume aceea că Uniunea Europeană trebuie să-şi reducă până în 2040 emisiile de gaze cu efect de seră la 90% faţă de nivelul anului 1990. Şi obiectivul acesta extrem, extrem de ambiţios este obligatoriu să vină la pachet cu finanţări absolut necesare. Cele 60 de miliarde de euro alocate iniţial României nu sunt suficiente. Competitivitatea, inovaţia, cercetarea şi dezvoltarea nu au suficient de multe fonduri alocate”, a susţinut Frăsineanu.Demnitarul a atras atenţia asupra faptului că s-a pierdut timp în care ar fi putut să se ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, însă nu s-a făcut nimic.„S-au pierdut destul de mulţi ani în care „nu am făcut nimic şi ne-am trezit acum în faţa unor situaţii, cum este cea de astăzi, în care de la oră la oră codurile se schimbă, impactul îl resimţim fizic asupra fiecăruia dintre noi şi nu ştim încă cum şi cât de repede să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă, iar refugiul nostru este a sta într-o încăpere, cum este cea de aici, cu aer condiţionat, fără să ne gândim că ar trebui să investim mult mai mult în surse regenerabile de energie, să ne asumăm faptul că trebuie ca acel mix energetic să ne dea posibilitatea să ne bazăm pe o energie furnizată în mod constant şi fără fluctuaţii, să avem la dispoziţie şi surse credibile de apă potabilă şi servicii de calitate pentru colectarea apelor uzate, să avem la dispoziţie acea circularitate asigurată de toate elementele care sunt deocamdată abandonate şi nu sunt reintroduse în circuitul economic. Inovaţia nu ţine pasul cu noi. Inovaţia merge şi ea este aplicată, noi trebuie doar să identificăm acele exemple de bune practici şi să le aplicăm în România. Şi mi-aş dori ca acest lucru să se întâmple mult mai repede şi cu mult mai mare angajament. Nu doar neapărat că există nişte angajamente la nivelul UE, ci pentru că trebuie să ne protejăm pe fiecare dintre noi şi trebuie să ne protejam business-urile (…)”, a transmis reprezentantul Guvernului.În altă ordine de idei, Mihaela Frăsineanu a transmis autorităţilor în domeniu că la baza tuturor politicilor şi tuturor planurilor care trebuie să existe în România stă Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, care urmează să intre în dezbatere publică pe 19 august.„Dincolo de preocuparea în ceea ce priveşte spaţiile verzi şi Codul silvic, există mult mai multe planuri şi strategii care trebuie finalizate, care trebuie adoptate. Există mult mai multe surse de finanţare pe care Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, prin Fondul pentru Mediu, trebuie să le pună la dispoziţia tuturor, astfel încât adaptarea la schimbările climatice şi păstrarea sau eventual creşterea competitivităţii mediului de afaceri din România să fie cu adevărat relevante. Strategii există, strategii sunt chiar în derulare şi aş vorbi de cel mai important plan pe care România îl are, respectiv Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, care a fost finalizat, se află spre finalul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi care îşi are dezbaterea publică în data de 19 august. Acela stă la baza tuturor politicilor şi tuturor planurilor care trebuie să existe în România”, a adăugat aceasta.Consilierul de stat Mihaela Frăsineanu a participat, vineri, la conferinţa organizată de Administraţia Naţională de Meteorologie, împreună cu DC News Media Group, cu tema „Schimbările climatice şi impactul în economie”.Sursa foto: Facebook.com/Mihaela-Frasineanu

România nu afectata de desertificare, ci de fenomenul de aridizare accentuata – consilier de stat Mihaela Frasineanu

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ