De departe rPET-ul este cea mai valoroasă descoperire din ultimii 30 de ani în ceea ce priveşte reciclarea plasticului, iar tot mai multe companii au adoptat acest tip de plastic datorită impactului mai redus asupra mediului pe care îl are şi, deşi eforturile tuturor actorilor din domeniu este de a recicla întreaga cantitate de PET care este pusă pe piaţă, există şi o pondere mică din astfel de material care nu se poate reîntoarce pe raft în aceeaşi formă. Iar motivele pentru care acest tip de plastic se poate valorifica în alt mod ţin de cele mai multe ori de forma materialului

♦PET-ul este cel mai uşor de reciclat tip de plastic, iar studiile au arătat că transformarea lui în alte ambalaje înseamnă un impact mai redus asupra mediului decât crearea de la zero a unor astfel de produse. Însă, sunt situaţii în care PET-ul nu se poate reintegra în circuit, dar se poate folosi în alte moduri.

De departe rPET-ul este cea mai valoroasă descoperire din ultimii 30 de ani în ceea ce priveşte reciclarea plasticului, iar tot mai multe companii au adoptat acest tip de plastic datorită impactului mai redus asupra mediului pe care îl are şi, deşi eforturile tuturor actorilor din domeniu este de a recicla întreaga cantitate de PET care este pusă pe piaţă, există şi o pondere mică din astfel de material care nu se poate reîntoarce pe raft în aceeaşi formă. Iar motivele pentru care acest tip de plastic se poate valorifica în alt mod ţin de cele mai multe ori de forma materialului. Astfel, dacă un ambalaj este contaminat, nu este curat sau este degradat, atunci el nu poate fi reciclat. Însă, din fericire, în ultimii ani, PET-ul care nu mai poate fi reciclat poate primi o şansă, alta decât a umple gropile de gunoi obişnuite. Astfel, publicaţia PETPlanet notează că în Filipine s-a adaptat utilizarea deşeurilor de sticle de plastic PET ca aditiv pentru a spori stabilitatea şi a prelungi durata de viaţă a drumurilor naţionale asfaltate. În Nepal, un grup de antreprenori a transformat deşeurile de plastic care nu se pot tranforma în rPET într-o oportunitate de business şi a propus ca plasticul să fie utilizat ca materie primă, înlocuind parţial bitumul în construcţia de drumuri. Zonele urbane din Nepal generează aproximativ 5.000 de tone de deşeuri solide pe zi, potrivit Băncii Mondiale, din care 13% sunt deşeuri de plastic aruncate în gropile de gunoi, notează Japan Times. În timp ce materialele plastice de mare valoare, cum ar fi sticlele din PET, sunt absorbite de industria de reciclare, materialele plastice de mică valoare – cum ar fi ambalajele multistrat – reprezintă o provocare semnificativă, deoarece nu se încadrează într-o singură categorie de reciclare. „Un drum din plastic poate folosi chiar şi materiale plastice cu valoare redusă”, a declarat Bimal Bastola, fondatorul Green Road Waste Management, organizaţia care conduce iniţiativa în Nepal, conform Japan Times. Astfel, se lucrează astăzi la multe alternative de a da valoare ambalajelor care nu pot fi reciclate şi care de cele mai multe ori sunt fie incinerate, fie ajung pur şi simplu în gropile de gunoi. Însă, în ultimii ani tot mai multe ţări, în special din Europa, au intensificat eforturile de a colecta mai multe ambalaje PET, iar tot mai multe investiţii s-au făcut în zona de reciclare PET. Iar România face parte din aceste ţări, astfel că vedem multe ambalaje pe piaţă realizate din rPET şi o creştere a gradului de colectare prin SGR.