Congresele PSD şi „surprizele” care au facut istorie în partid. „Marea schisma”, „detronari” si tradari

Viitorul congres al PSD , a cărui dată nu a fost încă stabilită, se anunță unul competitiv, în contextul în care deja senatorul Titus Corlățean a anunțat că va candida la șefia partidului, ca alternativă la Sorin Grindeanu . În ultimii ani, congresele PSD nu au mai stârnit interesul pe care îl stârneau pe vremuri, competiția nemaifiind atât de puternică în interiorul partidului, iar candidatul cu șanse era de cele mai multe ori cunoscut dinainte. Istoria PSD, sub toate numele pe care le-a avut în trecut, este presărată însă cu momente spectaculoase, candidaturi surpriză care au schimbat soarta partidului și scindări istorice. Convenția FSN din martie 1992. „Marea schismă” a politicii românești În martie 1992, Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu , trecea prin frământări interne importante. Aripa „tânără” a partidului, reprezentată de fostul premier Petre Roman , era nemulțumită de viziunea liderului Ion Iliescu. La rândul lor, „seniorii” partidului, în frunte cu Ion Iliescu, erau nemulțumiți de măsurile neo-liberale pe care le-a promovat Guvernul Roman. Ads Intorsaturi, surprize neasteptate apar mereu, inclusiv in dragoste! Singur(a) si vrei sa afli ce urmeaza? Tensiunile fuseseră alimentate și de mineriada din septembrie 1991, care a dus la demisia Guvernului Roman. Astfel că, în martie 1992, convenția FSN, echivalentul congresului de partid de astăzi, se reunea pentru a dezbate moțiunile celor două tabere. Convenția a durat trei zile, între 27 și 29 martie, iar cele două tabere pro-Iliescu și pro-Roman și-au expus rapoartele și punctele de vedere cu privire la viitorul partidului. Roman dorea o orientare către social-democrația europeană și o „reformă profundă și radicală a societății românești” prin dezvoltarea pieței de produse și servicii, eliminarea blocajului financiar și deschiderea către Europa Occidentală. Moțiunea lui Roman, „Viitorul Astăzi”, a fost votată cu majoritate de voturi în a treia zi de congres și, astfel, fiul nomenclaturistului Walter Roman rămânea președinte al FSN, fapt care anunța ruptura ireversibilă a aripii pro-Iliescu. Ion Iliescu, alături de adepții săi, a părăsit partidul și a format FDSN-ul (Frontul Democrat al Salvării Naționale), precursorul PSD de astăzi, iar aripa lui Petre Roman a rămas cu numele de FSN, pentru ca apoi să devină PD (Partidul Democrat), care, sub conducerea lui Traian Băsescu, urma să domine scena politică din anii 2000. Ads Momentul martie 1992 este unul dintre cele mai importante din istoria post-decembristă pentru că marchează nașterea a două dintre cele mai marcante partide politice, PSD și PD, mai târziu PDL . Congresul din 2005, „detronarea” lui Iliescu În 2001, PDSR-ul lui Ion Iliescu, fostul FDSN rupt din FSN, devenise deja PSD, așa cum este cunoscut astăzi, cu sigla din prezent, dar cu o culoare diferită, cea albastră. În 2004, Adrian Năstase, cel care condusese de facto PSD timp de 4 ani, pe perioada celui de-al treilea mandat al lui Ion Iliescu, pierdea alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu, iar social-democrații își doreau o schimbare. Astfel, în primăvara anului 2005, Ion Iliescu dorea să revină la conducerea PSD, fiind sigur de victoria sa din congres și pregătind din timp filialele din teritoriu pentru întoarcerea sa, doar că o candidatură de ultim moment avea să schimbe soarta competiției interne, cea a lui Mircea Geoană. „Unii se temeau de revenirea mea în partid. Geoană era un om care nu cunoștea viața de partid, nu avea experiență de niciun fel. Era un om manipulabil”, spunea Iliescu în cadrul documentarului „Dinastia PSD”. Ads La congresul din aprilie 2005, în timpul parcurgerii ordinii de zi, Ion Iliescu a făcut o eroare care a făcut turul ziarelor vremii, anunțându-l pe „tovarășul” Adrian Năstase pentru luarea de cuvânt. „Formula aceasta a sunat foarte rău pentru un partid care timp de patru ani încercase să scape de eticheta de partid comunist”, declara Adrian Năstase în cadrul aceluiași documentar. Mircea Geoană a câștigat atunci șefia partidului în fața fondatorului Ion Iliescu, marcând astfel și finalul carierei politice a acestuia, care avea să dețină mai târziu doar funcții onorifice în partid. În cadrul aceluiași Congres s-a modificat și statutul partidului, hotărându-se înființarea unui Consiliu Național și a unui Comitet Executiv Național. Congresul din 2010, Ponta ia puterea de la Mircea Geoană În 2010, PSD venea deja după a doua înfrângere la alegerile prezidențiale. Printr-un concurs de împrejurări și greșeli „neforțate”, Mircea Geoană pierdea alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu. Ads Victor Ponta , poreclit de colegii de partid „micul Titulescu”, își făcuse debutul în PSD la finalul anilor '90, fiind protejatul lui Adrian Năstase. Acesta era liderul Tineretului Social-Democrat, iar până în 2010 a deținut mai multe funcții în partid și în Guvern, fiind de multe ori considerat un „răzvrătit” în perioada lui Mircea Geoană. Susținut de tinerii din partid și de mentorul său, Ponta își anunță candidatura la președinția partidului. Astfel că, la congresul PSD din 2010, „micul Titulescu” îl învinge la vot pe Mircea Geoană și preia șefia partidului. Congresul din 2012. Consfințirea USL În 2012, inamicul numărul unu al PSD și PNL era președintele Traian Băsescu, iar cu un PDL în forță, singura șansă pentru a-i ține piept președintelui era ca cele două forțe politice să se unească pentru următoarele alegeri parlamentare. Inițiativa USL (Uniunea Social Liberală) a venit de la Dan Voiculescu , fondatorul Antena 3 și al Partidului Conservator, cu care PSD era aliat. Ads Congresul extraordinar al PSD, din 7 aprilie 2012, de la Romexpo, desfășurat în prezența a peste 2.500 de participanți, a avut ca scop adoptarea unor rezoluții privind participarea la alegerile locale și parlamentare din 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL). Tot la 7 aprilie 2012 a avut loc, la Romexpo, și primul miting comun al USL, în cadrul căruia cele trei formațiuni ale alianței (PSD, PNL și PC) au stabilit principalele direcții politice, în vederea alegerilor locale și parlamentare din 2012. Mitingul comun al USL a fost precedat de congresele extraordinare ale fiecăruia dintre cele trei partide care formau Uniunea. USL a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare din 2012, cu un scor de peste 60%, însă, chiar și așa, nu au reușit să-l demită în același an pe președintele Traian Băsescu. Alianța a fost desființată oficial în februarie 2014, în urma certurilor interne și a neînțelegerilor legate de candidatura la alegerile prezidențiale din 2014. Ads Congresele care au urmat nu au avut același impact precum cele menționate, acestea fiind de cele mai multe ori destinate confirmării sau reconfirmării liderilor de la acel moment, fără surprize majore sau candidaturi neașteptate. Ultimul congres al PSD a fost doar o confirmare a lui Marcel Ciolacu la candidatura pentru prezidențiale, principalul său contestatar, Victor Ponta, nefiind invitat la congres. Data următorului congres al PSD nu este încă sigură, dar competiția pentru șefia partidului ar putea fi una mai animată, în contextul în care Titus Corlățean a anunțat că va candida, ca alternativă la echipa Grindeanu.

Congresele PSD şi „surprizele” care au facut istorie în partid. „Marea schisma”, „detronari” si tradari

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ