România se confruntă cu cel mai dur eşec după pandemie - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, văzut în 2020 ca motorul modernizării după COVID, a fost redus drastic.

România se confruntă cu cel mai dur eşec după pandemie – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, văzut în 2020 ca motorul modernizării după COVID, a fost redus drastic.

Din cele 28,5 mld. euro alocate iniţial, rămân doar 21,6 mld. euro, dintre care 8 mld. euro sunt împru­mu­turi, iar discuţiile din 2020 şi 2021 erau despre 80 mld. euro. Fondurile de coeziune de 51 mld. euro rămân în picioare.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunţat un „risc fiscal sistemic“ generat de supracontractarea proiectelor, iar o ordonanţă de urgenţă va suspenda investiţiile cu progres fizic sub 30%. Cele mai afectate domenii sunt infrastructura spitalicească (minus 770 mil. euro), calea ferată (minus 1,5 mld. euro din granturi), educaţia (minus 718 mil. euro) şi proiectele verzi, care pierd sute de milioane. Doar 14 din cele 19 spitale promise mai au şanse să fie finalizate, iar modernizarea liniilor de cale ferată înregistrează întârzieri majore.

Dezvoltarea metroului în Bucureşti şi Cluj este eliminată complet, la fel şi proiecte precum sistemul de telemedicină sau pistele de biciclete.

Din promisiunea de 80 mld. euro făcută de preşedintele Iohannis în 2020, România rămâne cu o sumă mult diminuată, plătind acum costul unei administraţii incoerente şi al lipsei unei viziuni strategice, după doi ani de campanii electorale care au măcinat bugetul de stat din cauza “pomenilor”.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro