Premierul Ilie Bolojan susţine o declaraţie de presă, după discuţiile tensionate din coaliţie privind reforma administraţiei publice. Vedeţi mai jos ce transmite premierul: La câteva zile după ce am preluat mandatul, am constatat că situaţia pe o preluam era mult mai dificilă decât cea pe care o ştiam. De două luni, am pus în practică[...]

Premierul Ilie Bolojan susţine o declaraţie de presă, după discuţiile tensionate din coaliţie privind reforma administraţiei publice.

Vedeţi mai jos ce transmite premierul:

La câteva zile după ce am preluat mandatul, am constatat că situaţia pe o preluam era mult mai dificilă decât cea pe care o ştiam.

De două luni, am pus în practică câteva măsuri, pe de-o parte pentru a reduce deficitul, pentru a ţine România ca o ţară stabilă şi de încredere, pentru a atrage fondurile europene, a susţine dezvoltarea şi a corecta nedreptăţile. Pe componenta dede deficit, am lucrat pe creşterea veniturilor, pe scăderea cheltuielilor şi pe prioritizarea investiţiilor în vederea eşalonării lor.

Nu era posibil la un deficit de aproape 10% să corectezi cu o singură măsură într-un termen rezonabil acest deficit. Prin urmare, au trebuit puse în practică toate aceste 3 măsuri în diferite grade.

Primul pachet care a fost adoptat a urmărit aceste măsuri, rezolvând o parte din probleme. Cel de-al doilea, depus ieri în Parlament, reduce privilegiile din sectorul public, de la salarii la pensii foarte mari, care sunt departe de ceea ce poate ţara noastră să suporte dpdv financiar. Întărim forţa statului de a-şi colecta taxele şi impozitele, de la cei care au reuşit de ani de zile să evite plata acestora.

Începem să facem ordine în Sănătate, unde deşi s-au investit ani de ani tot mai mulţi bani, nu se simte acest lucru nici în percepţia pe care pacienţii o au legat de calitatea serviciilor pe care le-o oferă sistemul nostru de sănătate, şi nici în ceea ce priveşte condiţiile.

Acest pachet format din 5 proiecte trebuia să fie completat de al 6lea – proiectul care ţine de reforma administraţiei publice locale.

Dar, pentru că nu am reuşit să ajungem la un acord al tuturor partidelor din această coaliţie, nu a fost depus. Acest pachet însă, este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că fără adoptarea lui, nu ne valorificăm potenţialul administraţiei publice locale şi nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta în anii următori.

Pe componenta de cheltuieli aş dori să insist pe blocurile mari. Zona de administraţie publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni. O parte în aparatele proprii, alta în zonele de asistenţă socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde sunt inutile, riscăm ca tot ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă în aceste cheltuieli de personal şi să ne întoarcem anul viitor în situaţia în care ne găsim anul acesta.

Gândiţi-vă că pe primele 6 luni ale acestui an, prin diferite anualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de primele 6 luni ale anului trecut, deşi trebuiau să scadă cu 5%. Asta pentru că nu am desfiinţat nici măcar posturile vacante, iar prin efecte de anualizare avem 7 mld. lei suplimentar pe primele 6 luni cheltuieli de personal.

Pe partea de administraţie publică locală, reforma este absolut necesară, atât din prisma faptului că în multe locuri, primăriile nu îşi pot susţine cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează, acestea fiind acoperite de la bugetul de stat. Dacă o primărie nu îşi poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că respectiva primărie nu există pentru cetăţenii din localitate, ci există pentru angajaţii ei.

Ori reducem aceste cheltuieli pentru a putea funcţiona, ori vom fi forţaţi, când se va ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă şi să desfiinţăm unităţi administrative care nu se mai justifică.

Pachetul pe administraţie avea 3 direcţii:importante: cel de creştere a capacităţii administrative – care face primăriile mai eficiente. Cu asta, toată lumea a fost de acord. A doua componentă este partea de descentralizare – şi aici există un acord. Dacă acest proiect va fi adoptat, vom vedea transferul către autorătiţile locale, deciziile se vor lua mai aproape de cetăţeni, şi vom vedea active care astăzi sunt abandonate de ani de zile, care nu pot fi valorificate în administrarea diferitelor ministere care nu au capacitatea să le îngrijească, puse în valoare în localităţi. Pe componenta de creştere a eficienţei administraţiei locale, nu s-a ajuns la o soluţie, pentru că astaar fi însemnat o reducere de personal în administraţie.

În aceste zile aţi auzit diferite cifre de reduceri, de la 45% la 10%, care se aplică la o zonă sau la alta, şi foarte puţini au înţeles care sunt problemele. Administraţia noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, care este raportat la numărul de locuitori şi fiecare localitate din România ştie prin calculul pe care îl primeşte de la prefecturile din fiecare judeţ câţi angajaţi poate maxim să aibă.