• Profesorii cer demisia ministrului David și PPremierului Bolojan
• Cadrele didactice protestează în fața Guvernului și Palatului Cotroceni
• Nicușor Dan a primit o delegație a protestatarilor

Acum câteva luni, în campanie, Nicușor Dan – matematicianul, s-a întrecut în promisiuni electorale adresate profesorilor din toată țara, numai ca să fie votat și de ei, Președinte ale României. Le-a promis creșteri de salarii, investiții în Educație, educație de calitate care să nu mai rămână o veșnică promisiune pe hârtie.

Prima zi de școală a început cu profesorii pe stradă, nu la ore.

Ce ar putea să facă Nicușor Dan în ceea ce privește protestul masiv al cadrelor didactice?

Ei bine, ce a și făcut astăzi – adică, nimic. A mers la școală cu copilul lui și și-a văzut de viață. A mers la școală și la grădiniță, chiar dacă școala nu funcționa. Ne amintim că, după 10 ani de Traian Băsescu, când măsurile economice au fost generate de o criză globală, a avut loc un protest al polițiștilor la Palatul Cotroceni, care au avut următorul slogan: „Ieși afară, javră ordinară” – ceea ce a fost un șoc psihologic pentru Traian Băsescu. Într-adevăr, să strigi asta la un președinte, chiar și după 10 ani, era dificil. Traian Băsescu s-a înfuriat foarte tare atunci. A dat vina pe Vasile Blaga, s-a certat cu cei de la PDL.

Acum, în mai puțin de 3 luni de la învestirea Președintelui, avem 10.000 de oameni în stradă. Au fost la fel de mulți câți au fost când Nicolae Ciucă era prim-ministru, ne amintim, și a cedat în fața profesorilor, atât Nicolae Ciucă, cât și Klaus Iohannis. Profesorii atunci, acum 2-3 ani, au mers în fața Palatului Cotroceni și au țipat la Klaus Iohannis. Am văzut o mulțime de reacții astăzi pe rețelele de socializare, pe TikTok, de exemplu, oameni care spuneau: „Aveți ce ați votat”, pentru că aceiași profesori au fost activiști în campanie și au spus: „Trebuie să alegeți matematicianul, uitați ce promite matematicianul, uitați ce promite categoriilor sociale, uitați ce promite profesorilor, profesori motivați de salarii decente, educație de calitate, un om care a prețuit întotdeauna educația și care și-a format o carieră politică după ce a devenit olimpic”.

Promisiuni nerespectate

Se întâmplă asta, pentru că politicienii din țara noastră nu înțeleg că societatea nu acceptă că nu se respectă promisiunile.

Am văzut astăzi oameni foarte supărați și pe ministrul Daniel David, pe Ilie Bolojan. De fapt, nemulțumirea pornește de la întâlnirea pe care Nicușor Dan a avut-o la Palatul Cotroceni, unde a petrecut două ore cu profesorii și sindicatele, pentru a le spune că se vor revedea abia peste două luni, timp în care el „va analiza măsurile guvernamentale”. Această declarație a arătat că Președintele nu cunoaște măsurile guvernamentale deja adoptate, cu impact direct asupra corpului didactic.

Profesorii au considerat inacceptabil ca Președntele, care ar trebui să fie cel mai bine informat reprezentant al puterii executive, să afirme că nu știe aceste lucruri. Situația i-a înfuriat pe profesori, pe studenți și, în general, pe toate categoriile sociale.

Declarația privind următoarea întâlnire peste două luni i-a determinat pe liderii sindicali să anunțe posibilitatea pregătirii unei greve generale. Profesorii și studenții, aflați din toate colțurile țării, nu sunt dispuși să cedeze și cer modificarea legii 141 din 2025, despre care, potrivit lui Anton Hadăr, Nicușor Dan nu are cunoștință.

Prima măsură contestată a fost reducerea burselor, deși deficitul bugetar nu era generat de studenți. În plus, aceștia amenință cu înghețarea sau chiar cu nedeschiderea anului universitar. Alte probleme reclamate sunt creșterea normei didactice cu două ore, contrar promisiunilor făcute în campanie, suspendarea unor școli, reducerea numărului de studenți și scăderea drastică a tarifului pe oră, de la 60 la 22 de lei.

Toate acestea contravin angajamentelor prin care Președintele promitea mai mulți bani pentru educație. Din perspectiva sindicatelor, nu este vorba doar de lipsă de respect față de promisiuni, ci de minciuni deliberate în campania electorală, prin care profesorii au fost convinși că vor avea un trai mai bun.

Problema mai amplă este că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au aplicat aceste măsuri într-un ritm foarte rapid, fără perioada de „lună de miere” de care, de obicei, beneficiază o putere nou instalată. În mod normal, după o campanie electorală tensionată și alegeri, chiar și contestate, puterea obținută prin vot primește din partea societății o perioadă de grație de un an sau doi. În SUA, această perioadă durează sute de zile, iar în România, istoric, aproximativ un an și jumătate. De data aceasta, nu s-a acordat niciun răgaz, pentru că anularea alegerilor prezidențiale și menținerea acelorași partide la putere au generat o lipsă de legitimitate.

În plus, lipsa de abilitate în gestionarea relațiilor cu diferitele categorii sociale este evidentă. Profesorii, polițiștii sau magistrații chemați la discuții au reproșat Guvernului că „dialogul” a fost de fapt un monolog, în care li s-a transmis să accepte situația. Această lipsă de empatie, alăturată lipsei de soluții concrete, duce inevitabil la radicalizare. Profesorii și studenții, considerați anterior principalii susținători ai lui Dan, se întorc acum împotriva sa.

La nivel de Coaliție, situația este la fel de fragilă. Sorin Grindeanu a ajuns să fie pivotul majorității în Parlament, în ciuda faptului că PSD nu are prim-ministru. Social-democrații votează proiecte de lege în care nu cred, iar uneori chiar propun amendamente împotriva propriilor inițiative. Această „noapte a minții” afectează și stabilitatea PSD-ului, unde Grindeanu concurează cu alți lideri (precum Titus Corlățean) în perspectiva unei campanii interne complicate.

Astfel, lucrurile nu arată bine nici pentru Nicușor Dan, nici pentru Ilie Bolojan, care urmează să se confrunte cu probe dificile la Curtea Constituțională, și nici pentru Partidul Social Democrat, prins între tensiunile interne și nevoia de a susține o coaliție instabilă.

Pe măsură ce încep protestele profesorilor și studenților, este de așteptat ca și alte categorii sociale să iasă în stradă, ceea ce va adânci criza de legitimitate și va pune sub semnul întrebării capacitatea actualei puteri de a guverna.