Sébastien Lecornu a preluat funcţia de prim-ministru al Franţei promiţând schimbări majore, încercând să implice partidele de opoziţie în sarcina de a reduce deficitul bugetar, notează Bloomberg. Lecornu, care a fost ministru al apărării în cabinetul anterior, a devenit miercuri al cincilea prim-ministru al ţării în doar doi ani. Ultimii doi premieri au fost înlăturaţi[...]

Sébastien Lecornu a preluat funcţia de prim-ministru al Franţei promiţând schimbări majore, încercând să implice partidele de opoziţie în sarcina de a reduce deficitul bugetar, notează Bloomberg.

Lecornu, care a fost ministru al apărării în cabinetul anterior, a devenit miercuri al cincilea prim-ministru al ţării în doar doi ani. Ultimii doi premieri au fost înlăturaţi după ce au încercat să adopte bugete ce ar fi redus drastic deficitul Franţei, cel mai mare din zona euro.

„Va fi necesar să schimbăm modul în care lucrăm cu opoziţia”, a declarat Lecornu într-un scurt discurs la ceremonia de predare a mandatului cu premierul demisionar François Bayrou.

Noul premier a vorbit în contextul în care o mişcare populară numită Bloquons Tout („Blocăm Totul”) a închis numeroase şcoli, a perturbat transporturile şi a dus la sute de arestări. Sindicatele plănuiesc greve de masă pe 18 septembrie, ca reacţie la propunerile bugetare ale guvernului precedent, pe care le descriu drept măsuri de austeritate.

Ca unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Emmanuel Macron, Lecornu riscă să devină ţinta nemulţumirilor faţă de cei opt ani de politici ale preşedintelui şi refuzul acestuia de a muta o parte mai mare din povara fiscală asupra oamenilor bogaţi.

Pentru a încerca să evite blocajul politic, Macron i-a cerut lui Lecornu să consulte parlamentarii pe tema bugetului înainte de a-şi alege miniştrii. Aceasta inversează paşii convenţionali în formarea unui guvern în Franţa şi încearcă să imite politica de coaliţie din alte democraţii parlamentare.

Lecornu a spus că va începe miercuri după-amiază întâlniri cu liderii partidelor politice, iar în zilele următoare cu sindicatele.

„Această instabilitate, criza politică şi parlamentară prin care trecem cere responsabilitate”, a declarat el.

Problema principală pentru Lecornu va fi cum să reducă deficitul bugetar. Pentru a obţine un compromis, el ar putea fi nevoit să încetinească ritmul de ajustare promis de Bayrou, care viza scăderea deficitului la 4,6% din PIB în 2026, de la un nivel aşteptat de 5,4% anul acesta.