Pare că, în bună parte, trăim într-un roman de Flaubert, iar asta nu doar pentru că Bolojan e un fel de Madame Bovary, care-și trăiește existența politică mult peste posibilități, dar mai ales pentru că adevărul pare să țină prea mult de percepție și prea puțin de realitățile palpabile și calculabile. Iar percepția este că Bolojan vrea. Și, în ciuda faptului că vrea, în ciuda faptului că are cheile de la Guvern pe mână, în ciuda faptului că are parte numai de niște...