Start-up-ul american Flowlie Technologies, cofondat de românul Vlad Cazacu după zece ani petrecuţi în SUA, a creat o platformă bazată pe inteligenţă artificială care facilitează accesul fondatorilor de start-up-uri la investitori şi finanţări. În prezent, platforma înregistrează peste 3.200 de antreprenori care au atras finanţări cumulate de circa 630 mil. dolari, iar obiectivul companiei este să depăşească pragul de 1 miliard de dolari venituri până la sfârşitul lui 2025.

♦„Obiectivul nostru intern este să ajungem la 1,5 mil. dolari cifră de afaceri, vedem cât de aproape de suma respectivă vom ajunge.”♦Flowlie Technologies şi-a început activitatea în urmă cu doi ani şi a atras utilizatori din 65 de ţări, inclusiv din România.

Start-up-ul american Flowlie Technologies, cofondat de românul Vlad Cazacu după zece ani petrecuţi în SUA, a creat o platformă bazată pe inteligenţă artificială care facilitează accesul fondatorilor de start-up-uri la investitori şi finanţări. În prezent, platforma înregistrează peste 3.200 de antreprenori care au atras finanţări cumulate de circa 630 mil. dolari, iar obiectivul companiei este să depăşească pragul de 1 miliard de dolari venituri până la sfârşitul lui 2025.

„Platforma înregistrează aproape 3.200 de fondatori din 65 de ţări care au strâns undeva la 630 de milioane de dolari şi sperăm să trecem de pragul de un miliard de dolari până la finalul anului 2025”, a spus Vlad Cazacu, cofondator şi CEO, Flowlie Technologies, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, rubrica Start-up Pitch.

El a explicat că iniţial proiectul era dedicat investitorilor, pentru ca aceştia să poată găsi mai uşor start-up-uri cu potenţial, iar în urmă cu doi ani platforma şi-a îndreptat direcţia spre zona fondatorilor.

„Am început proiectul iniţial pe partea de investitori, acum patru ani. Iniţial lucram seara şi în weekend, iar în urmă cu doi ani, când am făcut pivotarea în partea de fondatori, mi-am dat demisia de la jobul respectiv şi am lucrat full-time. Deci Flowlie efectiv este un proiect de aproape doi ani jumătate full-time cu echipă, cu finanţare, iar înainte aş putea spune că au fost doi ani de experimente seara şi în weekend, până am realizat ce trebuie să facem.” În prezent, fondatorii care utilizează platforma plătesc un abonament lunar. „Fondatorii plătesc. Sunt fondatori de startup-uri de la preseed până la seria C. În mare parte, o mare bucată din ei sunt seed şi seria A. Ei plătesc un abonament lunar. Sunt două pachete diferite, între 150 dolari şi 500 dolari pe lună”, a mai explicat Vlad Cazacu.

El a adăugat că platforma nu percepe comision de tranzacţie pentru tranzacţii care se întâmplă datorită platformei. „Nu suntem un marketplace. Fondatorii plătesc acest subscription lunar şi au acces la software-ul nostru. Din ce am văzut, după ce o tranzacţie este realizată cu succes, ei rămân pe platformă pentru că sunt multe date pe care le-am colectat despre ei, multe notiţe despre conversaţii, despre meeting-uri pe care le-au avut şi în continuare folosesc platforma.

Practic, după ce au avut o tranzacţie, după 12 luni sau 18 luni, revin pentru o nouă rundă de finanţare.”

În spatele Flowlie se află trei cofondatori – Vlad Cazacu, Giovanni Ilacqua şi Mark Bugas-, iar în total echipa numără 10 persoane.

„La momentul actual suntem 10 oameni. Jumătate lucrăm din New York şi în rest avem oameni în Miami, Brazilia, România, Danemarca şi Filipine – câte o o persoană în fiecare ţară.”

Şi Flowlie a atras finanţare pentru a dezvolta platforma. Până în prezent, start-up-ul a atras în total 750.000 de dolari.

„Nu ne-am propus să strângem mai mult de atât pentru că am avut de la bun început revenue, venind în companie şi văzând din experienţa mea de investitori, investind în peste 100 de companii de tehnologie de-a lungul carierei, am realizat că fondatorii care strâng foarte mulţi bani iniţial tind să nu se focuseze foarte mult pe a face un produs care se vinde cu adevărat, pentru că întotdeauna revenue este un gând secundar. Şi am decis să strângem cât avem nevoie pentru a începe firma, pentru a angaja primii oameni şi să începem să ne focusăm pe revenue şi am ajuns la profitabilitate la un an jumătate după ce am început.”

Flowlie a atras finanţări atât de la investitori internaţionali, cât şi de la investitori din România. „Avem investitori internaţionali, există inclusiv investitori din România, dar au fost relaţii ori de prietenie, în anumite cazuri o relaţie de business şi în câteva cazuri relaţii de familie.”

La ultima rundă de finanţare atrasă de Flowlie, compania a fost evaluată la 15 milioane de dolari.

„La momentul actual avem foarte multe oportunităţi de business pe partea de revenue, este prima dată când începem să intrăm pe partea de enterprise şi să vindem către firme mult mai mari, în mare parte bănci şi firme de vocatură care cumpără licenţe ale softului nostru pentru a le utiliza cu clienţii respectivi, clienţii lor. Sunt contracte mult mai mari decât ce am avut până acum din partea fondatorilor individuali şi ne pregătim pentru a le putea implementa. Dacă timeline-ul respectiv merge cum credem noi că va merge, nu va mai trebui să mai strângem o rundă de finanţare.Dacă acele contracte durează un pic mai mult, chiar şi, să zicem, două-trei luni faţă de ce ne-am propus noi iniţial, cel mai probabil vom avea nevoie de încă o rundă de finanţare pentru a putea duce încă doi potenţial trei ingineri pentru a fi siguri că atingem nivelul de performanţă necesar pentru a putea aduce pe platformă mult mai mulţi fondatori decât suntem obişnuiţi.”

Ce a mai spus Vlad Cazacu la ZF IT Generation

Iniţial, proiectul a început cu un produs pentru investitori, focusat pe partea de due diligence. Foloseam inteligenţă artificială pentru a ajuta investitorii atât din zona de venture capital, deci investiţii în piaţa privată de start-up-uri, cât şi din private equity, să analizeze toate firmele pe care le primeau de la diferiţi investitori sau de la fondatori, pentru a lua decizii de prioritizare mai bune. La un moment dat am realizat că tehnologia funcţiona foarte bine, doar că partea de go-to-market nu mergea la fel de bine. În urmă cu doi ani am pivotat pe partea de fondatori, unde am refolosit tehnologia noastră pentru a-i ajuta să găsească investitorii potriviţi pentru ei, folosind acelaşi sistem de predicţie de investiţii, iar pe acea tehnologie am construit în continuare.

Acum avem o tehnologie de network care ne ajută să prezicem capitalul social al diferitelor persoane şi cum sunt ele conectate între ele, pe care o folosim pentru a ajuta fondatorii să vadă cum ar putea să se conecteze cu investitorii potriviţi pentru compania lor. Pe lângă asta, avem şi o platformă de CRM şi management al întâlnirilor, inclusiv o funcţionalitate care te ajută să înregistrezi conversaţiile cu investitorii şi care aduce atât feedback, cât şi o mai bună înţelegere a comportamentului acestora, pe baza datelor pe care le construim în platformă.

Avem utilizatori în 65 de ţări şi, în prezent, peste 3.200 de persoane au folosit cu succes platforma. Nu avem nicio limitare geografică; singura limitare posibilă este legată de cantitatea şi calitatea datelor pe care le avem despre tranzacţiile dintr-o anumită regiune. Noi optimizăm foarte mult pe America de Nord şi Europa de Vest, unde se întâmplă majoritatea tranzacţiilor, şi acolo avem o capacitate mult mai bună de a prezice investitorii potriviţi. Asta nu înseamnă că în alte zone capacitatea este slabă, ci doar că nu este la fel de bună sau excelentă ca în America de Nord sau Europa de Vest.

Lucrăm foarte mult cu acceleratoare şi incubatoare din toată lumea, unde putem să ajutăm fondatorii să acceseze pieţele de capital mult mai eficient prin platforma noastră. În ultimii doi ani am început să avem colaborări şi în România. Am avut ocazia să vorbesc cu fondatori români şi să particip la workshopuri pe care le-am ţinut acolo şi am descoperit, cu surprindere plăcută, că ecosistemul de start-up-uri din România este foarte dezvoltat. Sunt mulţi fondatori cu idei excelente, care lucrează la proiecte interesante şi au o capacitate tehnică ridicată.

Problemele pe care le-am observat ţin în mare parte de finanţare, în special după zona de pre-seed sau early-stage investing. În momentul în care ajungi la seria A sau seria B, nu există acelaşi acces la capital ca în alte ţări, iar multe start-up-uri sunt nevoite să se relocheze pentru a fi mai aproape de investitorii lor. Totuşi, partea de angel investing se dezvoltă foarte bine şi se deschide treptat către ideea de a investi în start-up-uri, ceea ce ajută foarte mult ecosistemul. La început de drum nu ai parte de finanţare decât dacă ai avut un exit înainte sau vii dintr-o familie cu mulţi bani. De obicei, ai nevoie de angel investors pentru a face prima rundă de investiţii şi a porni un proiect. Am văzut că, din ce în ce mai mult, astfel de tranzacţii au loc şi în România.