Rectificarea bugetara, discutii aprinse în coalitie. Si cu noi, cum ramâne?

Deși știrile zilei erau despre ce se întâmplă la alegerile din Republica Moldova, am aflat că responsabilii coaliției de guvernare s-au întâlnit ieri, 29 septembrie, și au convenit detaliile necesare pentru promovarea în guvern și aprobarea rectificării bugetare, pe miercuri sau joi. Până atunci, datele au fost publicate în transparență. Din declarațiile din media, am aflat că ordonatorii de credite ai bugetului de stat au făcut propuneri pentru această rectificare de cca. 80 mld. lei, la care dl. Nazare, după consultarea cu experții săi din finanțe, a ieșit pe masa bugetului național cu cca. 25 mld. lei, sau poate mai mult, depinde de sursa jurnalistică. Mai apare și dl. Țanțoș Barna, vicepremier al guvernului, și ne spune că responsabilii guvernamentali au obiceiul ca tot ce primesc la începutul exercițiului financiar să cheltuiască în primele 6 luni, apoi să ceară suplimentări bugetare, c-așa ar fi tradiția. De reducerea cu 5% a fondurilor de salarii, bani neprinși în bugetul 2025, discutată la alcătuirea bugetului, dar nepusă în aplicare… nicio remarcă. Or fi sperat că nu vor mai fi dânșii la guvernare… Sărind peste penibilul situației, toată țara este frământată de măriri de taxe și impozite, de creșteri ale costurilor utilităților, ale alimentelor s.a.m.d., iar domniile lor, ordonatorii de credite, s-au gândit că, tot fiind abonați la Bugetul de Stat, pot să mai deschidă o portiță mică, de vreo 80 mld. lei, pentru acoperirea nevoilor până la sfârșitul anului. Nu al lumii. Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.ro Ads Refuz să cred că ar fi putut fi un aranjament ca, după ce ar fi ajuns la dl. Bolojan, să ne fie clar cine vrea și ține cu bugetul de stat și cine își bate joc. E prea jignitor pentru noi, cetățenii, să vedem un asemenea circ. Nu, eu cred că domnii și doamnele din instituțiile statului sunt complet decuplați de situația reală a țării, altfel nu-mi închipui cum: au putut să scrie pe hârtie cifrele cu multe zerouri, știind că hârtia asta se duce la premierul Bolojan; au putut să își imagineze că ce au primit la începutul anului pot să cheltuiască fără discernământ, că e de ajuns numai să ceară și li se va da; nu au scris în fișele de post pentru demnitarii responsabili de BVC-urile instituțiilor despre răspunderea lor față de neîncadrarea în structura și volumele cifrelor acordate prin Bugetul de Stat aprobat, cu sancțiuni sau pedepse pe măsură. Și toate astea în contextul în care, după datele comunicate de INS, vedem că deficitul bugetar n-a scăzut, ba mai grav, cheltuielile administrației centrale au crescut de 3 ori cât suma colectată în plus anul acesta de către ANAF. Și după aceea ne întrebăm de ce crește AUR în sondaje, de ce nu mai există încredere în clasa politică în ansamblul ei, de ce a fost așa de simplă și rapidă procedura din pachetul 1, la solidaritatea cetățenilor cu problemele bugetare create de guvernanți, dar puse numai în cârca contribuabililor, și tot așa. Ads Am tot spus că managementul profesionist poate genera plusvaloare, creștere economică, lipsa acestora nu poate fi niciodată imputată executanților, cum văd că tot spun politicieni adunați din cine știe ce colț de stradă și promovați în Parlament. Ordonanța 109 n-a avut noroc să intre în pachetul 2, nu era așa de grav, zic dânșii. Iar cei aleși, pe criterii solide, ca în țările vestice, reușesc să facă praf și pulbere resurse naturale, mijloace fixe, resursa umană, fără să le pese că ar putea cumva să răspundă pentru dezastrul lăsat în urma lor. Tot ni se spune că, pentru decizii în aparatul de stat, pentru reforma administrației centrale și locale, trebuie legi modificate, aprobări în Parlament și câte și mai câte. Dar când ați înființat sinecurile, nu v-a fost greu, că și atunci trebuia să promovați proiecte de legi în Parlament, să le votați, cu o mână sau cu două, după cum vă dicta conștiința. Nu v-ați gândit la varianta că cei propuși pe posturile pline de bunăstare poate nu corespund profesional și duc societatea, agenția, în faliment? Ads Dacă tot v-ați hotărât să tăiați, ba procente de personal, ba procente de venituri, ba procente de salarii la demnitari, de ce să nu modificați sistemul de finanțare al agențiilor și autorităților naționale, care se „autofinanțează” de la societățile din sfera de activitate corespundentă? Pentru că acolo sunt salariile acelea, care sunt plimbate ca sfintele moaște prin piața publică, când vrea vreun jurnalist cu ceva tupeu să rețină atenția publicului. Absurdul situației vine când, în cursul lunii, autoritatea sau agenția face control sau dă o reglementare în domeniul său de competență, care îi încovoaie financiar pe furnizorii de materiale sau servicii specifice domeniului, iar la sfârșit de lună, factura cu cota din cifra de afaceri – venituri, cum au stabilit parlamentarii că e mai bine (dezinteresați, cum altfel) – trebuie să fie achitată, pentru că altfel nu pot funcționa în sectorul de activitate respectiv. Principiul se cheamă autofinanțare… Sunt convins că s-ar aduna la bugetul de stat sume chiar importante, din care, pe criterii de competență bine fundamentate, pot fi distribuite sume și pentru salarii, dar nu de nivelul celor actuale. Oricât ar dori cineva să justifice că merită 12-15.000 euro/lună pe activități de control, reglementare sau supraveghere, n-ar face decât să devină ridicol. Ads Măcar acum, când trebuie să măsurăm ca apoi să tăiem, să facem o analiză completă, să vedem ce trebuie să schimbăm și în activitate, și în comportament, iar deciziile legiferate să fie respectate fără echivoc, eludarea lor trebuind sancționată drastic și exemplar. Resetarea clasei politice, odată cu resetarea economiei, ar putea da speranțe că, într-un viitor apropiat, nu ca cel prezentat de „optimiștii” economici, cum că în doi ani o să vedem rezultatele austerității de acum, să mai putem schimba registrul în care suntem tratați, noi, cetățenii simpli. Pentru că, la 11% cheltuieli sociale din PIB, suntem, după cum spunea un profesor universitar de economie din Ardeal, la limita milei conducătorilor țării, nu într-o stare socială civilizată, după o viață de muncă. Nu putem aloca mai mult, dar față de Franța, care are cheltuielile sociale de 30-32% din PIB și are probleme cu menținerea statutului seniorilor și asistaților sociali, noi suntem sub jumătate. Și atunci unde este explicația că salariile și pensiile sunt principalele găuri negre ale bugetului de stat, deci au cea mai mare pondere? Poate din ce se colectează. Și unde este vina noastră? Dacă nu pot colecta mai mult, să lase pe alții care pot. Ads Timpul este tot ce ne lipsește și nouă, contribuabililor, și guvernanților, care nu apucă să restructureze economia ca s-o repună pe șine. Soluții miraculoase sunt numai în filme. În economia reală, cifrele și trendul spun tot, nu ai cum să le ascunzi. Dar schimbarea și a cifrelor, și a trendului cere oameni pregătiți, responsabili pe deciziile lor, cu scopul principal bunăstarea generală. Pentru că, după aceea, vine și cea personală. Niciodată invers. Rezultatele de excepție reclamă compensări de excepție. Așa poți accepta salarii de zeci de mii de euro, când profitul companiei pe care o conduci este de milioane de euro. Corelarea dintre venituri și costul vieții arată nivelul de civilizație al țării respective. Asta, dacă coaliția de guvernare se mai gândește că ar mai putea păstra cine să-i voteze în 2028, la alegeri. Lipsa corelării juste nu se rezolvă cu amânarea deciziilor. Consecința o vedeți singuri, stimați guvernanți, în milioanele din diaspora, care nu dau semne că s-ar întoarce acasă. Pentru că nu au motive. Iar domniile voastre vă văitați că or să iasă, peste câțiva ani, la pensie, decrețeii și n-o să mai rămână cine să muncească. Ads Atunci, sigur o să vă gândiți la prostia pe care ați făcut-o, distrugând industria, fără să puneți nimic în loc, cosmetizând cifre statistice prin care să ne amăgiți că noi o ducem bine. Chiar credeați că o să puteți să ne convingeți?... Refacerea echilibrului rupt în 2021 dintre prețul energiei electrice și salarii și pensii este strict necesară acum, nu peste un an și jumătate, pentru că au trecut 4 ani de când cei care au reglementat piața de energie și-au rezolvat interesele proprii, fără să țină cont de suportabilitatea concetățenilor lor. Dl. Bolojan ar trebui ca, în luna în care a promis că face analiza administrației centrale, să adauge la aceasta și situația prețului la energie electrică. Prin aceasta ar rezolva o bună parte din problemele care apasă pe umerii noștri, la care predecesorii domnului premier n-au avut timp să se gândească… sau n-au vrut. Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar. Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut. Despre ce vrei sa scriem?

Rectificarea bugetara, discutii aprinse în coalitie. Si cu noi, cum ramâne?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ