Premierul Ilie Bolojan a declarat că guvernul „trebuie să declanşeze listarea la bursă a unor pachete minoritare la companii de stat, fără a pierde controlul”, menţionând că este o zonă insuficient valorificată până acum şi care trebuie activată în perioada imediat următoare. „Este nevoie să mobilizăm resurse pe pieţele financiare din România. Avem rezerve importante[...]

Premierul Ilie Bolojan a declarat că guvernul „trebuie să declanşeze listarea la bursă a unor pachete minoritare la companii de stat, fără a pierde controlul”, menţionând că este o zonă insuficient valorificată până acum şi care trebuie activată în perioada imediat următoare.

„Este nevoie să mobilizăm resurse pe pieţele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate. Dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice deja listate, fără a pierde controlul asupra lor, sau să listăm la bursă companii care nu sunt listate – de exemplu, CEC, Aeroportul Otopeni – vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăţi transparenţa acestor companii şi, cu siguranţă, având şi un acţionar privat vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune şi profituri mai bune. E o zonă pe care nu am exploatat-o suficient şi trebuie să o declanşăm în perioada imediat următoare”, a spus premierul.

Mesajul lui Bolojan vine într-un moment în care tema listărilor de pachete minoritare este readusă în atenţie de presiunile bugetare şi de fereastra de oportunitate pe care statul o are pe piaţa de capital. ZF scrie de câteva luni că România ar putea reduce din presiunea deficitului prin vânzarea de acţiuni suplimentare la companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, fără pierderea controlului statului asupra acestora. O analiză CFA România arată că vânzarea unor participaţii de 5–10% ar putea aduce la buget între 12 şi 18 miliarde de lei, în condiţiile în care există cerere din partea fondurilor de pensii private, care administrează active de peste 30 de miliarde de euro şi reclamă lipsa oportunităţilor de investiţie pe piaţa locală.

Exemplele sunt concrete. Statul ar putea obţine 5–8 miliarde de lei prin vânzarea a 10–15% din Hidroelectrica, păstrând peste 65% din capital şi controlul asupra companiei. În cazul Romgaz, vânzarea unui pachet de 10% ar aduce 3–5 miliarde de lei, iar la Nuclearelectrica, o reducere a participaţiei de la 83% la 67–72% ar genera încasări de 1,5–2 miliarde de lei. În paralel, listarea unor companii nelistate – cum ar fi CEC sau Aeroportul Otopeni, menţionate de premier – ar aduce lichidităţi noi pe piaţa de capital şi ar sprijini îndeplinirea obiectivelor din PNRR.

Beneficiile nu s-ar limita la sumele atrase. O astfel de strategie ar însemna o mai bună guvernanţă corporativă, o transparenţă sporită şi şanse mai mari de includere a companiilor româneşti în indici internaţionali, ceea ce ar atrage capital străin şi ar îmbunătăţi lichiditatea bursei. Hidroelectrica a demonstrat deja în 2023, prin cel mai mare IPO din istoria pieţei, că investitorii internaţionali sunt dispuşi să parieze pe companii de stat solide, iar statul a beneficiat ulterior de dividende record.