Parlamentul, de la institutie fundamentala, la sinecura costisitoare. Întretinerea unui parlamentar costa 12.000 de euro pe luna

Cuprins Parlamentul o instituție controversată a democrației Cât ne costă un palamentar în România O instituție cu risc ridicat de evaziune fiscală Parlamentul, instituție cu risc de evaziune fiscală Reducerea numărului de parlamentari Bolojan îndeamnă PNL la aplicarea referendumului Parlamentul este una dintre cele mai controversate instituții ale democrației românești. Ineficientă, promovând, în mare măsură legi care servesc interesului de grup sau de partid, se află pe ultimele locuri în toate sondajele care măsoară nivelul de încredere al cetățenilor.Parlamentul o instituție controversată a democrațieiÎn teorie, democrația nu poate funcționa decât într-un sistem parlamentar, fundamental pentru păstrarea libertăților și drepturilor cetățenești. În practică, așa cum s-a văzut în numeroase țări, parlamentul servește interesele unei nomenklaturi sau ale unui individ aflat la guvernare . Ceva asemănător se întâmplă și în România, de unde și lipsa de încredere a cetățenilor în această structură.Privilegiile și sumele uriașe de care beneficiază „aleșii poporului”, de cele mai multe ori nejustificate, regulile permisive care o guvernează, și care încurajează corupția și evaziunea fiscală, imunitatea în fața legii, sunt tot atâtea motive pentru care parlamentarii sunt detestați.Iar peste toate acestea, sistemul electoral, cu vot pe liste, face ca alegătorii să nu aibă nici un cuvânt de spus în ceea ce privește persoanele care ajung Senat sau în Camera Deputaților. De ani buni, Parlamentul și-a pierdut rolul pentru care a fost înființat și a fost transformat într-o sinecură pentru neveste, amante, copii și tot felul de șomeri cu carnet de partid.Acestora nu li se cere nici o calificare, de unde și calitarea proastă a legilor pe care le elaborează și le votează. Votul este dat nu în funcție de conștiința fiecăruia, așa cum prevede Constituția, ci în funcție de ordinele venite de la conducerea partidelor din care fac parte senatorii și deputații. Așa se face că legi importante pentru cetățeni zac cu anii prin sertare, iar reglementări de interes pentru anumite grupuri sunt adoptate cu celeritate.Prima ședință a Camerei Deputaților în noua componență după alegerile parlamentare, la Palatul Parlamentului din București, 20 decembrie 2024. Inquam Photos / George CălinCât ne costă un palamentar în RomâniaDespre un parlamentar se poate spune că este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse finaciare. Costurile pentru întreținerea unui senator sau deputat se ridică la 145.000 de euro pe an, respectiv 580.000 de euro pe un mandat de patru ani. În legislatura actuală, activează 469 de membri: 332 de deputați și 137 de senatori. Înmulțind cu suma de mai sus, rezultă costuri de 272.000.000 de euro doar cu privilegiile lor.Un parlamentar încasează, lunar, în jur de 12.000 de euro, după cum urmează:18.700 lei (3.670 euro) – indemnizație brută, ceea ce înseamnă aproximativ 11.000 lei (2.156 euro) net;35.500 lei (7.000 euro) – sumă forfetară;4.600 lei (902 euro) – costuri de cazare;1.400 lei (274 euro) – transport;753 lei (147 euro) – diurnă pentru fiecare ședință de plen;În plus, la finalul mandatului, dacă nu-și găsește un loc de muncă la nivelul pretențiilor, un parlamentar primește o indemnizație de tranziție. Aceasta este echivalentă cu salariul lunar și este plătită pentru o durată egală cu anii petrecuți în ca parlamentar.O instituție cu risc ridicat de evaziune fiscalăLa începutul anului 2023, când criza fiscal-bugetară își arăta deja colții, în Parlamentul de la București, se vota o modicare a regulamentului prin care se majorau sumele forfetare primite de deputați și senatori cu 7.500 de lei, la valoarea actuală de 35.500 de lei. A fost o măsură care provocat indignare în rândul opiniei publice, însă aleșii poporului nu au părut foarte afectați.Prin modificările aduse Hotărârii nr 5/ 2013 care parlamentarii au stabilit că doar jumătate din această sumă va trebui justificată cu acte. Pentru cealaltă jumătate, 17.250 de lei pe lună, trebuie să depună doar o declarație pe proprie răspundere.La fel de revoltător, precum faptul că nu trebuie să dea socoteală pentru jumătate din banii pe care-i primește, este și alt aspect. Regulamentul intern prevede că, în cazul în care nu reușește să cheltuie cei 35.500 de lei într-o lună, parlamentarul nu este obligat să-i returneze. Suma rămasă se reportează și poate fi cheltuită în lunile următoare.„Declaraţia pe propria răspundere a deputatului, respectiv a senatorului, prevăzută în anexa nr. 2, constituie document justificativ pentru decontare. (2) – Sumele neutilizate pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) se reportează pentru lunile următoare”, mai precizează Hotărârea adoptată în 2023.Sursa foto: Inquam Photos / George CălinParlamentul, instituție cu risc de evaziune fiscalăSpre deosebire de alte instituții publice unde este obligatoriu cardul bancar, în Parlament, indemnizațiile și sumele forfetare sunt ridicate și în numerar. Conform unui articol din Libertatea, 204 senatori și deputați ridică cei 35.500 de lei, pe lună, cu sacoșa, în numerar. Alți 52 de aleși primesc și indemnizația tot in bani lichiziDrept urmare, putem spune că reglementările de mai sus fac din Parlament o instituție cu risc ridicat de evaziune fiscală. Nimeni nu verifică ce fac senatorii și deputații cu cei 17.250 de lei, iar faptul că primesc acești bani la sacoșă face și mai dificilă verificarea modului în care au fost cheltuiți.De altfel, este greu de crezut că cineva își va pierde vremea să controleze dacă ceea ce a declarat parlamentarul, legat de sumele cheltuite, corespunde realității.Astfel, teoretic, putem spune că cei 17.250 de lei pe lună pot fi utilizați pentru orice: achiziția de droguri, plata unor prostituate, petreceri în restaurante, campanii dezinformare și manipulare etc.Reducerea numărului de parlamentariPrin referendumul din 2009, românii au decis ca numărul parlamentarilor să fie redus la 300, iar Parlamentul să aibă o singură cameră. Rezultatul acestui referendum a fost ignorat de politicieni până în prezent. De-a lungul vremii, au fost depuse mai multe proiecte de lege prin care să se reglementeze acest lucru, dar sunt ținute la sertar.Nici un partid nu își dorește cu adevărat o astfel de reformă deoarece ar însemna o lovitură dură pentru propriul activ. Într-un astfel de Parlament, redus la 300 de membri, accesul ar fi mult mai dificil. Iar liderii politici ar fi obligați să fie mult mai atenți cu cei pe care îi promovează.Astfel, s-ar face o triere a politicienilor, constrânși de această restricție, în condițiile în care formațiunile politice demonstrează, în ciuda alegătorilor, că nu doresc să se reformeze. De ani buni, în funcții publice sunt împinși oameni incompetenți, lipsiți de expertiză sau puși pe căpătuială.Dacă în trecut, Parlamentul era locul de întâlnire al elitelor, astăzi a ajuns o sinecură pentru copiii de bani gata, incapabili să-și găsească un loc de muncă, amante, rude, șomeri de lux și tot felul de alte personaje dubioase. Nu puține au fost scandalurile și articolele de presă în care s-a vorbit despre lideri de partide care au scos la vânzare locurile de parlamentar.Sursa foto: FacebookBolojan îndeamnă PNL la aplicarea referendumuluiÎn luna mai, USR a depus, în Parlamentul de la București, un proiect de lege pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Propunerea prevede un parlament cu 200 de deputați și 100 de senatori. Norma de reprezentare va fi calculată în funcție de populația oficială raportată de INS, fiind garantat minimum un senator și un deputat pentru fiecare județ. Diaspora ar fi reprezentată de cel puțin doi senatori și patru deputați.Proiectul este susținut, teoretic, și de PNL, dar este contestat de UDMR care consideră că ar avea de pierdut. Confruntat cu o mare problemă de credibilitate, în sondajele de opinie, din cauza măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan s-a declarat un susținător al acestui proiect. Premierul a vorbit, în emisiunea News Pass, cu Laura Chiriac, acest lucru, spunând că adoptarea unui astfel de proiect reprezenta o formă de respect față de alegători .Pe de altă parte, același Bolojan spune că prin reducerea numărului de senatori și deputați nu se va schimba cu nimic calitatea activității acestora. Aceasta deși, concurența ridicată pentru accederea pe un loc în Parlamentul României ar obliga partidele să apeleze la oameni mai buni.„Nu sunt un populist, nu cred că, dacă vom avea 300 de parlamentari , de mâine în România totul se va schimba, dar e o formă de respect pentru electorat. Dacă ai spus ceva, e bine să te ţii de cuvânt şi să faci asta. Şi în acelaşi timp e o formă de a le arăta o minimă solidaritate, din punctul meu de vedere”, a spus Ilie Bolojan .

Parlamentul, de la institutie fundamentala, la sinecura costisitoare. Întretinerea unui parlamentar costa 12.000 de euro pe luna

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ