Avertisment serios al cercetatorilor: au stat adormite 40.000 de ani în pamânt, iar acum pot deveni un pericol extrem pentru întreaga planeta

Un nou studiu publicat pe 23 septembrie în Journal of Geophysical Research: Geosciences lansează un avertisment serios: microorganismele care au stat înghețate până la 40.000 de ani în permafrostul arctic se pot reactiva rapid. Cercetătorii au descoperit că veri mai lungi și mai calde le pot readuce la viață în doar câteva luni, ducând la eliberarea de gaze cu efect de seră. Acest fenomen reprezintă o mare necunoscută în gestionarea crizei climatice, legată de deblocarea carbonului stocat în permafrostul antic. Echipa de cercetători, condusă de Tristan Caro, specialist în geobiologie la Caltech, a demonstrat că microbii care au stat în stare latentă încă din ultima eră glaciară ar putea avea nevoie de doar câteva luni pentru a se trezi și a începe să descompună materia organică înghețată. Dacă acest lucru se întâmplă pe scară largă, ar putea declanșa o buclă de feedback care ar accelera semnificativ încălzirea globală. Permafrostul este un amestec de sol, roci și gheață care rămâne înghețat continuu. Deși stratul superficial se poate topi vara (strat activ), microbii străvechi se ascund mult mai adânc, în zone care se dezgheață doar la temperaturi mult mai ridicate și pe perioade extinse. Pentru a simula condițiile viitoare, cercetătorii au colectat mostre dintr-un loc unic: Tunelul de Cercetare a Permafrostului de lângă Fairbanks, Alaska, care se întinde la 15 metri sub pământ, oferind o perspectivă asupra vieții din Pleistocenul târziu (în urmă cu până la 129.000 de ani). „Primul lucru pe care îl observi când intri acolo este că miroase foarte urât,” a povestit Caro, adăugând că acest miros este un semn promițător pentru microbiologi, indicând o activitate microbiană interesantă. În pereții de gheață ai tunelului, cercetătorii au zărit chiar și oase de mamut și bizon. În laborator, eșantioanele au fost incubate la temperaturi care simulau verile arctice viitoare: 4 grade Celsius și 12 grade Celsius. Deși în prima lună activitatea a fost minimă, lucrurile s-au schimbat dramatic după șase luni. Utilizând apă marcată cu atomi grei de hidrogen (deuteriul) pentru a urmări consumul microbian, savanții au observat că microbii au suferit modificări „dramatice” de structură și activitate. Organismele antice au devenit la fel de active ca omologii lor moderni din straturile superficiale ale permafrostului. Au început să producă structuri vâscoase, numite biofilme, vizibile cu ochiul liber. „Acestea nu sunt în niciun caz mostre moarte,” a confirmat Caro. Microbii care se hrănesc cu materia organică din permafrost eliberează gaze cu efect de seră puternice: dioxid de carbon și metan. Regiunile arctice se încălzesc mai rapid decât orice alt loc de pe Pământ. Pe măsură ce verile se prelungesc și căldura pătrunde în straturile mai adânci, coloniile de microbi reînviate încep să elibereze carbonul sechestrat. Permafrostul din regiunile nordice deține în prezent o cantitate de carbon estimată a fi de două ori mai mare decât cea din atmosfera Pământului. O eliberare la scară largă ar putea declanșa un cerc vicios: încălzire, topire accelerată, eliberare crescută de gaze și mai multă încălzire, scrie Gadget Report. „Este una dintre cele mai mari necunoscute din răspunsurile climatice,” a declarat co-autorul studiului, Sebastian Kopf. „Cum va afecta topirea acestui sol înghețat, despre care știm că stochează tone de carbon, ecologia regiunilor și ritmul schimbărilor climatice?” Cercetătorii subliniază, însă, că studiul a analizat doar o singură locație. Comportamentul microbian ar putea varia în celelalte vaste zone de permafrost din Siberia și alte regiuni arctice. Viitorul climei noastre ar putea depinde de viteza de reînviere a unor organisme microscopice din Pleistocen.

Avertisment serios al cercetatorilor: au stat adormite 40.000 de ani în pamânt, iar acum pot deveni un pericol extrem pentru întreaga planeta

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ