VIDEO O bijuterie a arhitecturii interbelice, salvata de la ruina: casa unui primar de legenda, care a pus bazele Constantei moderne, va renaste

O bijuterie arhitecturală din inima Constanței, îmbrăcată în farmecul secolului trecut, are șansa unei renașteri spectaculoase. Casa Grigorescu, impunătoarea vilă de pe strada Traian nr. 25, locuința unuia dintre cei mai importanți edili ai orașului, Horia Grigorescu, a primit autorizația pentru reabilitare și transformare într-un elegant restaurant cu apartamente de lux. Unul dintre cele mai frumoase imobil e din inima Constanței, vila în care a locuit primarul Horia Grigorescu – edilul care a transformat orașul într-un port modern european – scapă de uitare. Actualul proprietar a obținut toate avizele pentru reabilitare, pregătind renașterea unei adevărate bijuterii a arhitecturii interbelice. Deși se află într-o stare avansată de degradare, clădirea atrage privirile tuturor celor care trec prin Zona Peninsulară. Fațada impunătoare și elementele arhitecturale de început de secol XX spun povestea unei familii care a marcat istoria Constanței moderne. Construită la începutul anilor 1900, Casa Grigorescu a aparținut familiei lui Petre Grigorescu, un reputat silvicultor și fondator al ziarului „Constanța”, una dintre primele publicații dedicate urbanismului și vieții civice a orașului. Fiul său, Horia Grigorescu, a fost primar al Constanței între 1934 și 1937, perioadă în care a supervizat lucrări emblematice pentru oraș — printre care consolidarea falezei și inaugurarea statuii reginei Elisabeta (Carmen Sylva), realizată de sculptorul Ion Jalea. „Familia Grigorescu a fost una dintre marile familii ale orașului nostru, implicată în toate deciziile importante din perioada în care Constanța devenea un port modern, conectat la lume”, scria regretata istorică de artă Doina Păuleanu, într-o mărturie despre patrimoniul local. După decenii de uitare, Casa Grigorescu a intrat din nou în atenția publică. Actualul proprietar, omul de afaceri Florian Itoafă, a obținut toate avizele necesare pentru reabilitare: certificat de urbanism, acord de mediu și autorizație de construire. Potrivit documentației, vila va fi recompartimentată și consolidată: la parter, va funcționa un restaurant elegant, subsolul va fi transformat în spații tehnice și conexe, iar etajele superioare vor găzdui apartamente de locuit. Valoarea estimată a lucrărilor depășește 850.000 de lei, iar autorizația eliberată de Primăria Constanța confirmă că monumentul istoric va fi readus la viață, fără a-i fi afectată arhitectura originală. Proprietarul a declarat pentru Focus Press că imobil ul a fost scos la vânzare pentru 1,1 milioane de euro, însă, dacă nu va fi cumpărat, intenționează să finalizeze personal reabilitarea. În anunțul de vânzare, vila este descrisă drept un „ imobil unicat, în zona zero a orașului, la 100 de metri de Primărie și 50 de Tribunal”, cu potențial uriaș pentru hotel, clinică medicală, bancă, birouri sau restaurant premium. Clădirea, amplasată la doar câțiva pași de Colegiul Național „Mihai Eminescu” și zona Lupoaică, este considerată una dintre „perlele Peninsulei”. Arhitectura sa eclectică, cu elemente neoclasice și accente mediteraneene, reflectă eleganța Constanței interbelice, când orașul rivaliza cu marile stațiuni europene. Pentru orașul vechi, reabilitarea Casei Grigorescu este mai mult decât o investiție: este un act de salvare a memoriei urbane. Date istorice despre imobilul celebru de pe strada Traian nr. 25 au fost oferite de către regretata Doina Păuleanu, cunoscut istoric de artă, pentru Focus Press. În Casa Grigorescu a copilărit un important primar al urbei (martie 1934 – decembrie 1937), Horia Grigorescu. „Casa Grigorescu de pe strada Traian a ajuns, din păcate, într-o stare de degradare înaintată. A fost unul dintre cele mai frumoase imobile construite la începutul secolului trecut, la Constanța. Ea a aparținut unui personaj intrat în legenda locului, unul dintre românii veniți în Dobrogea cu ideea de a lucra, de a face proiecte și, în acest sens, Petre Grigorescu a fost silvicultor, fiind responsabil pentru multe plantații de arbori în Dobrogea. Dobrogea era destul de pustie la acea vreme și fără preocupări în domeniul ecologiei, iar el a făcut plantații sistematice și a fost unul dintre marii silvicultori ai țării. A fost și un personaj foarte interesant, pentru că era implicat în treburile cetății și, mai ales, a scos un ziar foarte important, care se numea «Constanța», săptămânal și care se preocupa de probleme generale ale urbei noastre, dar cu deosebită atenție peste problemele de urbanism și edilitare. Petre Grigorescu era interesat de dezvoltarea orașului, avea cunoștințe extinse și vorbea despre tot ceea ce însemna proiect important al Constanței, despre tot ceea ce însemna evoluția Constanței. Petre Grigorescu a fost unul dintre oamenii care s-au implicat în acest proces. Totodată, este cunoscut pentru faptul că era una dintre prezențele importante ale Constanței, avea la Hrisicos o masă rezervată alături de lumea bună a orașului, era cunoscut, era iubit, scrie chiar el, la un moment, că era chemat în toate casele care aveau tinere fete de măritat și sigur că era holtei pe vremea aceea. Se însoară cu o doamnă dintr-o familie veche din Constanța, familia Contogiorgi, unul dintre membrii acestei familii a făcut parte din prima conducere a administrației locale, erau oameni culți, erau oameni cu studii de limbi clasice, care vorbeau nu numai latina și greaca, ci și limbile moderne, oameni cu o cultură generală extraordinară, care îți puteau oricât recita din Homer. Deci se căsătorește cu Cleo și au avut mai mulți copii, între care și Horia Grigorescu, care va deveni edil de referință în perioada modernă, perioadă, de altfel, în care se realizează, în anii `36, consolidarea malului estic, una dintre marile probleme ale Constanței, și, totodată, atunci se inaugurează statuia reginei Elisabeta, Carmen Silva de pe malul mării, eveniment la care participă regele Carol al II-lea și, bineînțeles, participă și primarul Horia Grigorescu și toată lumea speră ca această statuie făcută de Jalea, predată primarului orașului, va înstrăjui împrejurimile și faleza privind către zare, dar și către locul în care regina Elisabeta a avut Pavilionul Regal construit de regele Carol I, în asociere cu Anghel Saligny. N-a fost să fie așa, statuia a fost scoasă de comuniști, în anul 1948, de pe soclul ei, dar în cele din urmă a ajuns la Muzeul de Artă din Constanța, am semnalat acest lucru, iar în anul 2013 ea și-a reluat locul pe faleza Constanței. Familia Grigorescu a fost una dintre marile familii ale orașului nostru, familie care s-a înscris în evenimentele și în deciziile importante ale urbei noastre dintr-o perioadă în care Chiustenge devenea Constanța modernă, devenea acel port de la care se aștepta să se facă legătura cu lumea, lucru pe care Constanța l-a și îndeplinit după ce Anghel Saligny a avut ideea acestui proiect extraordinar de dezvoltare a Portului Constanța și a asigurat orașului nostru modernitatea și capacitățile tehnice de care avea nevoie“, relata prof. Doina Păuleanu despre imobil .

VIDEO O bijuterie a arhitecturii interbelice, salvata de la ruina: casa unui primar de legenda, care a pus bazele Constantei moderne, va renaste

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ