Educaţia joacă un rol important în atragerea de tineri în agricultură, atât sistemul de învăţământ, cât şi fermele au responsabilitatea de a îmbunătăţi imaginea acestui domeniu în rândul tinerei generaţii, în contextul în care mulţi încă nu văd cu ochi buni lucrul în acest sector – aceasta este una dintre concluziile celei mai recente emisiuni ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

♦ România are cel mai mare număr de fermieri tineri din Europa, astfel că 27% din fermierii de până în 40 de ani din UE vin din ţara noastră. Însă, din cei 2,8 milioane de fermieri cât număra Eurostat în 2020 în România, doar 10% au sub 40 de ani, în timp ce peste 40% au mai mult de 65 de ani. În acest context, se pune întrebarea: cum putem întoarce acest procent astfel încât să avem mai mulţi tineri activi în agricultură şi să acoperim locul lăsat treptat de vechea generaţie?

Educaţia joacă un rol important în atragerea de tineri în agricultură, atât sistemul de învăţământ, cât şi fermele au responsabilitatea de a îmbunătăţi imaginea acestui domeniu în rândul tinerei generaţii, în contextul în care mulţi încă nu văd cu ochi buni lucrul în acest sector – aceasta este una dintre concluziile celei mai recente emisiuni ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Cred că am avea nevoie de această implicare a sistemului educaţional (în atragerea de tineri în agricultură – n. red.) pentru că de multe ori agricultura nu e văzută ca o profesie foarte bună. Toată lumea caută să devină altceva decât să lucreze în domeniile acestea de activitate pe care le considerată „de mai de jos“. Şi modul în care societatea clasifică anumite activităţi are un impact major asupra tinerilor. Ei se întreabă de ce să lucreze pământul când aceasta implică o muncă dificilă şi grea“, a spus Alin Vraja, cofondator al Vraja Legumelor din judeţul Satu-Mare, care lucrează zece hectare unde cultivă legume. El practic duce mai departe tradiţia cultivării legumelor din familia sa, dar este şi în acelaşi timp preot. Însă, a ales să ducă mai departe alături de familie această tradiţie pentru că a crescut practic odată cu businessul din legumi­cultură, a văzut care sunt provocările şi că, dacă munceşti, poţi trece peste aceste obstacole.

Alin Vraja, cofondator, Vraja Legumelor: Cred că sistemul de învăţământ ar putea să pună un accent mai puternic pe agricultură şi domeniile conexe pentru faptul că ele ne oferă hrana pentru fiecare zi.

„Cred că sistemul de învăţământ ar putea să pună un accent mai puternic pe aceste domenii de activitate, fie agricultura, fie celelalte care vin în strânsă legătură cu ea, pentru faptul că, întâi de toate, sunt domeniile de activitate care ne oferă hrana pentru fiecare zi şi atunci avem nevoie de acest lucru. În acest fel tinerii pot să descopere modul real în care se desfăşoară sau se trăieşte viaţa în fermă“.

El adaugă că, văzând tinerii şi copiii atât de bucuroşi când vin în vizită la fermă, chiar are speranţa că o parte dintre ei vor ajunge să profeseze în acest domeniu şi are motivaţia de a deschide porţile fermei pentru tot mai mulţi elevi şi de a munci în continuare pământul.

La rândul ei, Ionela Vişan, cofon­datoarea Sparanghel de Poveste, un mic cultivator de sparanghel din judeţul Argeş, crede că este foarte important să se înceapă deja o strategie în educaţia primară din şcoli, astfel încât tinerii să fie atraşi de agricultură.

„Cred că pe partea asta de educaţie ar trebui să lucreze statul şi să atragă tinerii. Iar pentru generaţia mea ar fi bine să se înfiinţeze cât mai multe programe de sprijin a tinerilor, microgranturi. Sunt într-adevăr câteva astfel de programe în România, însă sunt implicate mai mult companiile private, companiile de imputuri şi produse agricole“.

Ionela Vişan s-a întors alături de partenerul său din Germania şi, deşi nu aveau experienţă în domeniul agricol sau în industria alimentară, au decis să înfiinţeze o cultură de sparanghel, care astăzi a ajuns la aproape un hectar.

„Generaţia mea a crescut în familii care spuneau copiiilor : să pui mâna să înveţi ca să nu ajungi la sapă. Şi aşa că acest domeniu a fost lăsat deoparte, generaţia mea nu a fost sprijinită şi îndrumată spre acest domeniu pentru că agricultura însemna munca în soare, datul cu sapa etc. Astăzi lucrurile s-au schimbat, tehnologia a avansat, trebuie să schimbăm această mentalitate“, a punctat Ionela Vişan. Ea şi partenerul său s-au mutat din Germania în 2023 înapoi în ţară, după ce timp de trei ani au testat cultura de sparanghel.

„Ne-am mutat în plină producţie de sparanghel şi a fost un real succes. Adică cererea a fost mult mai mare decât oferta noastră. Neavând o suprafaţă atât de mare la început, cu timpul, în 2024, ne-am extins suprafaţa“, a povestit ea. Ionel Vişan adaugă că în Germania lucrul în agricultură este foarte bine văzut.

„În Germania, agricultura este destul de mult apreciată, fermierii sunt foarte mândri de ceea ce fac. Sunt foarte multe asociaţii, fiecare fermier are un magazin la poartă unde vinde propriile produse. Acolo agricultura este un domeniu de activitate foarte important şi bine văzut şi aşa că m-am gândit : hai să ne întoarcem în România şi să fim acea generaţie care încearcă să schimbe puţin mentalitatea şi să arate că se poate şi în acest domeniu de activitate“, a punctat ea.

De asemenea, Alin Vraja consideră că tinerii ar putea fi impulsionaţi să înceapă afaceri în agricultură prin programe de finanţare dedicate, însă care să nu-i asigure doar începutul în business şi să îi ofere o stabilitate în ceea ce priveşte producţia, forţa de muncă, utilajele etc.