Contrele dintre ministrul Economiei si seful ANAT pe voucherele de vacanta nasc întrebarea daca acestea fac mai mult bine sau rau. „Este dopamina venita de la Guvern”

Voucherele de vacanță, hulite de turiștii care caută calitate, dar iubite de hotelierii care își doresc să fie susținuți de stat, au generat contre puternice între ministrul Economiei, Radu Miruță și președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Alin Burcea. Astfel, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului s-a declarat împotriva voucherelor de vacanță acordate în trecut bugetarilor, pe motiv că încurajează „lenea” și lipsa investițiilor în rândul hotelierilor, Radu Miruță lansând și un „atac” pe această temă la adresa omului de afaceri Alin Burce. În replică, acesta din urmă a avut o ieșire acidă la adresa ministrului. „Concluzia, din păcate, e simplă: se adeverește vorba aia veche - pe vremuri, proștii erau mai deștepți. Măcar nu ieșeau în evidență”, a spus Alin Burcea. Disputa acestora vine pe fondul pe care, începând cu anul 2026, regulile privind acordarea voucherelor de vacanță în sectorul bugetar vor suferi modificări semnificative. garsoniere de vanzare bucuresti Astfel, potrivit Legii 141/2025, angajații din instituțiile de stat vor primi vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei doar dacă salariul lor net de bază nu depășește pragul de 6.000 lei/lună. Așadar, măsura limitează beneficiarii, comparativ cu regulile anterioare, care permiteau acordarea voucherelor până la un salariu net de 8.000 lei. Ads Comentând acest subiect pentru Ziare.com, consultantul fiscal Adrian Bența a explicat că impactul acestor vouchere trebuie privite din mai multe perspective, una fiind aceea socială. Astfel, spune acesta, este important de remarcat din acest punct de vedere faptul că unele dintre persoanele din sistemul public au văzut pentru prima oară marea prin acest program. Prin urmare, adaugă acesta, aceste vouchere sunt acordate ca să stimuleze, teoretic, activitatea persoanelor din sistemul public, deci pentru acele persoane rolul social este foarte clar. Însă tot din punct de vedere social, spune Adrian Bența, s-a stimulat turismul de masă, iar turismul de masă nu aduce întotdeauna calitate, dimpotrivă, putem spune că aduce și unele scăderi ale calității. „Există această neapreciere a lucrului primit gratuit: atât timp cât tu nu te-ai străduit pentru el, nu apreciezi, iar cei care muncesc ca să-și plătească concediul se simt concurați neloial”, arată de asemenea consultantul fiscal. Pe de altă parte, spune Adrian Bența, partea bună economică a acestui subiect este că cei care încasează acele tichete au avut o cifră de afaceri, au avut niște activități, au susținut niște salarii, deși, adaugă acesta, este la fel de adevărat și faptul că, din păcate, acest sector nu a performat așa cum ne așteptam, mai ales că este susținut de decenii întregi de diverse facilități. Ads „Se vede în situația în care salariații din domeniul turismului nu pun prima întrebare 'cât este salariul', ci 'cât este bacșișul', se vede și în situația în care sejururile au avut prețuri mărite artificial exact cât valoarea voucherelor de vacanță etc. Deci pentru sectorul turistic este o mână de oxigen, evident, dar este de fapt o falsă mână de oxigen, pentru că de fapt este un profit nu întotdeauna muncit”, arată acesta. Mai mult, spune Adrian Bența, pentru salariații din mediul privat reprezintă o situație cinică, pentru că prima dată când au fost făcute primele proceduri legale (pentru instituirea voucherelor de vacanță, n.r.), s-a spus că se vor acorda atât salariaților din mediul public cât și celor din mediul privat, în sensul că angajatorii beneficiau de reduceri de taxe corespunzătoare tichetelor de vacanță pe care le acordă. După aceea însă, explică consultantul fiscal, statul a devenit un fel de tată vitreg pentru sectorul privat și nu le-a mai acordat și salariaților din mediul privat, moment în care aceștia au fost nevoiți să pună presiune pe patroni ca să obțină decontarea acestor vouchere de vacanță, care se oferă uneori și în mediul privat, dar pe banii angajatorilor. Ads Prin urmare, arată Adrian Bența, lucrurile sunt un pic la mijloc: pentru sectorul turistic lipsa acestor vouchere va duce la găuri, dar pe de altă parte acestea sunt stimulente artificiale care dau o falsă creștere sectorului, care nu se dezvoltă normal prin calitatea serviciilor, prin concurență, prin prețuri care să reflecte realitatea economică. „Este stimulat turismul național prin acordarea acestor vouchere de vacanță, dar nu așa mult încât să avem o creștere sănătoasă a sectorului. Este o dopamină venită de la Guvern care a dat posibilitatea - absolut normală, din punct de vedere comercial, nu neapărat și din punct de vedere al calității - să se majoreze niște prețuri, să se creeze niște structuri artificiale pentru consumarea acestor vouchere, ceea ce nu înseamnă neapărat calitate pentru orice turist din România. Deci părerea mea este că ar trebui scoase”, spune consultantul fiscal. Nu în ultimul rând, întrebat dacă eliminarea voucherelor de vacanță ar putea duce la scăderea prețurilor în sector, acesta a explicat că acest lucru este posibil, dar doar teoretic. „În practică au crescut costurile cu utilitățile, au crescut costurile cu salariile, au crescut taxele, prin urmare nu ne așteptăm neapărat la o scădere a prețurilor generată de anularea voucherelor de vacanță, cât ne așteptăm la recalcularea prețurilor noi apărute pentru operatorii economici care nu vor mai beneficia de ele”, concluzionează Adrian Bența.

Contrele dintre ministrul Economiei si seful ANAT pe voucherele de vacanta nasc întrebarea daca acestea fac mai mult bine sau rau. „Este dopamina venita de la Guvern”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ