Fotbalul este o investiţie care nu îţi aduce profit imediat, în unele cazuri fiind vorba chiar de pierderi financiare mari. Însă îţi poate aduce vizibilitate şi imaginea unui om implicat în comunitate.

♦„Fotbalul nu e o afacere din care să scoţi bani, dar e un loc unde îţi câştigi imagine, respect, deschidere“.

Fotbalul este o investiţie care nu îţi aduce profit imediat, în unele cazuri fiind vorba chiar de pierderi financiare mari. Însă îţi poate aduce vizibilitate şi imaginea unui om implicat în comunitate.

Astfel, în cazul FC Botoşani, clubul are un buget anual de cheltuieli în valoare de 6 milioane de euro, având totodată pierderi de 4 milioane de euro.

„Bugetul nostru e cam 6 milioane de euro anul acesta. Pierdem în jur de 4 mi­lioane de euro anual. Sunt în fotbal de vreo 20 de ani şi, dacă mă uit pe bani cheltuiţi, pe bilanţ arată minus 20 şi ceva de milioane de euro pierduţi. Dar ce am câştigat în loc? Am câştigat notorietate, vizibilitate, companiile la care am lucrat eu, indirect, au avut nişte avantaje. Cu toate discuţiile mele cu oamenii de afaceri, atâta timp cât am fost om de afaceri, am spus clar: Fotbalul nu e o afacere din care să scoţi bani, dar e un loc unde îţi câştigi imagine, respect, deschi­dere“, a spus Valeriu Iftime, patronul FC Botoşani.

Ziarul Financiar a lansat emisiunea Business şi marketing în fotbal, realizată în parteneriat cu Salt Bank, o emisiune unde oamenii din industrie îşi vor spune părerea despre evoluţia fotbalului românesc şi vor răspunde la întrebarea: este sau nu fotbalul un business?

„Fotbalul poate fi un business, dar nu în sensul în care îl monetizăm în bani, efectiv, în conturi. Dacă spui unui chinez sau unui francez că eşti patron la o echipă de fotbal şi eşti pe locul opt, interesul apare imediat. Dar la noi, fotbalul a fost cumva decredi­bilizat, asociat cu figuri pitoreşti care nu fac bine unui business sănătos. Eu cred că fotbalul trebuie condus şi privit ca un produs, nu ca un hobby“.

Invitatul ediţiei trecute a fost Justin Ştefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Printre nevoile cele mai urgente ale echipei moldovene ar fi un stadion dotat cu 10.000 de locuri, care să poată deveni şi un centru cultural al oraşului Botoşani, pe care oamenii să-l poată vizita.

„Botoşaniul are nevoie de un stadion de 10.000 de locuri, maxim 10.000, mai mult nu trebuie. Un stadion modern, unde oamenii să vină pentru spectacol. Acum e frig, ninge, plouă, oamenii stau cu şuba şi pantalonii groşi. Aşa nu faci fotbal. Eu cred că un stadion modern nu e doar un loc de fotbal, e un loc de întâlnire, un loc de energie. Un stadion e la fel de important ca un teatru, e o emblemă a oraşului. În Europa vizitezi stadioane, la noi nu“.

Valeriu Iftime a povestit un moment în care era gata să renunţe la club, însă potenţialii cumpărători nu se aliniau cu viziunea acestuia, o echipă de fotbal puternică, ce trebuie să rămână în Liga 1.

„Trei ani am vrut să vând FC Botoşani. Am plecat de la 3 milioane de euro, apoi n-am mai cerut nimic, iar în anul următor am dat eu 3 milioane, doar ca cineva să-l preia şi să-l ţină în Liga 1. Le spuneam: Vă dau clubul cu datorii zero, vă mai dau un milion de euro din partea mea, luaţi-l şi continuaţi. N-a vrut nimeni. Toţi ziceau: «Fac bani din fotbal». Şi eu îi întrebam: «Cum?», nimeni nu ştia să-mi explice“.

În fotbal, cel mai important lucru este emoţia, astfel că echipele trăiesc din imagine. Iftime arată că FC Botoşani are acum un nou model de business, care presupune ca fiecare suporter al echipei, dintre cei 10.000, să cumpere în fiecare an produse de 50 de euro pentru a sprijini clubul.

„Fotbalul vinde emoţie. Cluburile trăiesc din imaginea viitoare. Eu am acum o echipă care se ocupă zilnic de marketing şi încercăm să gândim cum să atragem 10.000 de oameni care să se uite continuu la FC Botoşani şi fiecare dintre ei să cumpere ceva de 50 de euro pe an. Âsta e modelul. Trebuie să targetezi oamenii, să-i ţii aproape, să le oferi bucurie şi apartenenţă. Din bileterie nu faci mare lucru, dar dacă ai o bază de suporteri activi, atunci fotbalul poate deveni un produs viabil. Vizibilitatea e totul: Dacă ai rezultate, lumea te vede, te urmăreşte şi atunci poţi acţiona“.

Patronul FC Botoşani continuă prin a spune că, într-un club de fotbal, rolul directorului financiar sau al celui de marketing este unul cheie. Aceştia sunt responsabili de funcţiile de bază ale clubului, şi anume controlul costurilor şi aducerea de venituri.

„Noi, în România, credem că directorul sportiv e ăla care face transferurile. Eu cred că ne trebuie un director de marketing sau un director financiar foarte bun. Asta lipseşte. Să ţii bugetele sub control şi să produci venituri. Aici e legătura: Între un director financiar bun şi unul de marketing. Cel sportiv se realizează doar dacă există echilibrul ăsta. Mulţi n-au şcoală, dar şcoala înseamnă şcoală de business în fotbal. Fotbalul nu mai e doar despre pasiune şi jucători, e despre cifre, contracte, sponsori şi vânzări“.

Un club poate ajunge la succes financiar în măsura în care reuşeşte să-şi creeze un brand, însă, pentru asta, este nevoie de rezultate.

„N-avem un brand, şi ăsta se creează greu, greu. Brandul se creează mai întâi pe rezultate. Dacă eşti un câştigător de cupă, de campionat, după care trebuie ambalat cu stadion, cu nişte condiţii moderne. Eu am făcut proiectul de stadion nou la Botoşani acum 14 ani, după cum am văzut în Anglia şi în Franţa: Să ai food court, magazine, locuri unde oamenii se întâlnesc, socializează. Acolo se creează un brand. Când câştigi, lumea vine, se identifică cu tine, şi atunci se construieşte imaginea clubului“.

Valeriu Iftime a vorbit despre propunerea lansată de Justin Ştefan, aceea de a centraliza marketingul cluburilor. În opinia sa, el spune că s-ar asocia cu Craiova, Rapid şi Dinamo, realizând un program comun de vânzări.

„M-aş asocia mâine cu Craiova, Rapid şi Dinamo. Cluburile care fac marketing în România sunt Dinamo, Rapid şi Craiova. Cu ei aş face un program comun de vânzări, pentru că au suporteri, atmosferă, ştiu să vândă. Dacă ei ar conduce un program de marketing comun, m-aş alătura imediat, chiar dacă eu, ca echipă mică, n-aş avea aceleaşi încasări“.

Patronul de la FC Botoşani spune că a stabilit ca, în niciun an, să nu dea mai mult de 10% din profiturile firmelor sale către fotbal, pentru a nu ajunge în situaţia de a pune presiune pe acestea.

„Când am pierdut bani, am stabilit cu asociaţii mei: Dăm doar 10% din profit pentru fotbal. S-a întâmplat ca anul următor să avem 4 milioane profit, deci am dat 400.000 de euro. Aşa am spus: doar 10%, ca să nu apăsăm pe companii, pe salarii, pe dezvoltare. Fotbalul te poate fura, te poate duce peste măsură, ca un joc de noroc. Mulţi patroni au căzut în capcana asta. Noi am zis: 10% din profit, nu mai mult. Dacă merge, bine, dacă nu, nu tragem nimic în jos. Asta e regula noastră“.

Valeriu Iftime a abordat şi subiectul transferurilor fotbaliştilor români în străinătate, explicând că aceştia, de multe ori, nu sunt pregătiţi fizic şi mental pentru următorul pas în carieră.

„Nu rezistă nimeni afară. E o chestiune de educaţie, nu de talent. Nu sunt pregătiţi pentru saltul următor, pentru ritmul şi agresivitatea de acolo. Diferenţa e foarte mare în efort, în putinţa fizică şi în cea mentală. Aproape niciun român nu rezistă în afară, ceea ce înseamnă că avem o reţetă foarte proastă în România. În alte ţări, copiii sunt crescuţi cu o educaţie clară, cu disciplină şi mentalitate de performanţă. Noi avem talente, dar nu avem educaţia şi mentalitatea pentru a le duce până la capăt“, a conchis Valeriu Iftime, patronul FC Botoşani.