Şedinţa de Guvern, joi. Modificarea ordonantei privind interventiile în cazurile de atacuri ale ursilor este pe ordinea de zi

„Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează modul de intervenţie imediată şi eficientă, pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor şi bunurilor acestora în intravilanul localităţilor, prin crearea unui cadru unitar de acţiune imediată a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranţei şi securităţii populaţiei. (...) Prin prezentul proiect de act normativ se creează cadrul legal pentru extragerea exemplarelor de urs care se află pe teritoriul localităţilor. Astfel se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant, care şi-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obişnuite să-şi procure hrana din mediul sălbatic, ci din localităţi, ocazie cu care de multe ori devin agresive, atacând oameni şi animale domestice" , se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 81/2021. De asemenea, se propune reglementarea asigurării unui cadru legislativ clar şi precis pentru încheierea contractelor de prestări servicii de permanenţă/intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun cu un singur medic veterinar de liberă practică, precum şi pentru evitarea unor interpretări deficitare. Bani ceruți de 40 de consilii județene Executivul va aproba, prin hotărâre, alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, urmare a solicitărilor venite din partea a 40 de consilii judeţene. „Prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 319.536 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea finanţării serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap şi cheltuielilor curente ale căminelor pentru persoane vârstnice, până la sfârşitul anului 2025", se menţionează în nota de fundamentare a proiectului. Printr-o altă hotărâre, urmează a fi aprobată alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru judeţul Alba şi pentru municipiul Alba Iulia. „Judeţul Alba şi Municipiul Alba Iulia nu dispun de suficiente fonduri în bugetul propriu pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României şi a marcării Revoluţiei din 1989. În temeiul articolului 29 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 900 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, bugetului local al Judeţului Alba şi bugetului local al Municipiului Alba Iulia", conform notei de fundamentare a proiectului. Situația orașelor sub 25.000 de locuitori În şedinţa de guvern va fi prezentată şi o notă de informare referitoare la analiza ministerului de resort privind coeziunea teritorială şi situaţia oraşelor sub 25.000 de locuitori din teritoriile non-metropolitane. „Oraşele mici din teritoriile non-metropolitane, în număr de 138 la nivel naţional (restul de 78 sunt localizate în teritoriile metropolitane ale municipiilor), reprezintă zona urbană care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de ordin social şi economic. Acestea înregistrează un declin demografic mai accentuat ca în zonele rurale, aspect cauzat în special de migrarea forţei de muncă (de regulă populaţia tânără) în oraşele mari sau în alte ţări. Acest fenomen este cauzat de lipsa oportunităţilor economice din oraşele mici şi de lipsa locurilor de muncă. (...) Fiind în incapacitate de a limita migrarea populaţiei tinere, cu posibilităţi limitate în gestionarea spaţiilor publice şi a imaginii urbane, cu argumente limitate în atragerea forţei de muncă în servicii esenţiale (educaţie şi sănătate), oraşele mici prezintă dificultăţi mari în asigurarea accesului populaţiei la dotările şi serviciile contemporane. Declinul demografic este dublat de îmbătrânirea demografică din aceste localităţi, aceste aspecte conducând la creşterea problemelor în anii următori, inclusiv la costuri mult mai mari pentru autorităţile de nivel central. Lipsa redresării economice a oraşelor mici va conduce la adâncirea disparităţilor teritoriale" , detaliază documentul. În textul menţionat se precizează că, fiind vorba despre oraşe mici, cu o capacitate administrativă şi financiară limitată, aceste unităţi administrativ-teritoriale sunt dependente de suportul nivelului central şi al celui judeţean (colaborarea multinivel) pentru redresarea situaţiei economice şi sociale. Astfel, pe baza analizelor interne realizate de MDLPA şi în conformitate cu obiectivele naţionale şi europene de coeziune teritorială, se propune: folosirea tuturor pârghiilor instituţionale şi financiare pentru creşterea coeziunii teritoriale; analizarea oportunităţii de a dezvolta un program de investiţii dedicat redresării economice a oraşelor mici din zonele non-metropolitane care să fie corelat cu politicile de coeziune teritoriale dezvoltate de autoritatea de la nivel naţional responsabilă cu coeziunea teritorială.

Şedinţa de Guvern, joi. Modificarea ordonantei privind interventiile în cazurile de atacuri ale ursilor este pe ordinea de zi

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ