Ana Barbosu si paradoxul gimnasticii românesti. Medaliata olimpic, dar „inexistenta” în sistemul FRGUn sistem închis: doar sportivii legitimati pot reprezenta România

Cazul Anei Bărbosu, gimnasta care a cucerit o medalie olimpică pentru România, și care acum a semnat cu Dinamo, a readus în prim-plan o problemă veche a sistemului sportiv: dependența totală de cluburile afiliate pentru validarea sportivilor de performanță.Deși performanțele ei din 2024 au fost remarcabile, sportiva nu era legitimată la niciun club din România în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice — o situație care, potrivit regulamentelor Federației Române de Gimnastică (FRG), ar fi trebuit să o facă neeligibilă pentru selecția lotului olimpic, potrivit surselor Evenimentul Zilei.Un sistem închis: doar sportivii legitimați pot reprezenta RomâniaStatutul actualizat al FRG, din noiembrie 2024, este clar: federația este formată exclusiv din cluburi și asociații sportive afiliate, fiecare deținând certificat de identitate sportivă (CIS). Sportivii pot deveni membri ai sistemului doar prin intermediul unui club afiliat — moment în care primesc carnetul de legitimare FRG, document esențial pentru a concura în competițiile oficiale.Articolul 40 din Statut precizează fără echivoc:„Selecția sportivilor pentru loturile naționale și olimpice se face de către Comisia Tehnică, cu aprobarea Biroului Federal, dintre sportivii legitimați la cluburile afiliate Federației.”În lipsa acestei legitimări, sportivul este, din punct de vedere administrativ, „inexistent” pentru federație — nu poate fi înscris la competiții, convocat în loturi naționale sau propus pentru validarea Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR).Ce presupune apartenența la sistemul FRGPentru ca un sportiv să fie eligibil pentru selecția olimpică, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:Să fie legitimat la un club afiliat FRG;Să dețină certificat medical de aptitudini pentru competiții;Să fi participat la competiții oficiale din calendarul FRG sau FIG.Federația nu are, în mod normal, posibilitatea de a înscrie sportivi „independenți”. COSR recunoaște exclusiv propunerile venite din partea federațiilor naționale, iar acestea — potrivit Cartei Olimpice și Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul — pot nominaliza doar sportivi legitimați în structuri afiliate.Ana Bărbosu. Sursă foto: FacebookCum a fost posibilă participarea Anei Bărbosu la Jocurile OlimpiceParticiparea Anei Bărbosu la Jocurile Olimpice din 2024 a fost posibilă datorită particularităților sistemului de calificare în gimnastică.În această disciplină, calificarea se face pentru țară, nu pentru sportiv, pe baza rezultatelor obținute de echipă la Campionatele Mondiale și în competițiile FIG. România a obținut un loc olimpic feminin, iar ulterior FRG a putut desemna gimnasta care urma să reprezinte țara.La momentul acumulării punctelor de calificare, Ana Bărbosu era legitimată legal la CSM Focșani, parte din sistemul FRG, întrucât reprezenta clubul la Campionatele Europene și Mondiale din 2022–2023.Deși ulterior, odată cu plecarea la studii în SUA, și-a pierdut afilierea activă, federația ar fi putut reactiva temporar legitimarea înainte de înscrierea oficială a delegației olimpice — o procedură perfect legală și prevăzută de Statut, care permite Comitetului Executiv să aprobe „derogări în situații excepționale”, pentru că, potrivit regulamentelor FRG, Comitetul Executiv are dreptul de a aproba derogări în cazuri excepționale, inclusiv pentru statutul competițional al sportivilor. Surse din mediul sportiv susțin că o astfel de procedură ar fi fost aplicată și în cazul Anei Bărbosu, pentru a-i permite înscrierea oficială la Jocurile Olimpice.Această reînscriere administrativă, practic o reactivare de urgență, a fost suficientă pentru ca sportiva să fie validată de FRG și COSR, permițându-i să concureze sub drapelul României.Mecanismul este folosit și în alte federații, atunci când sportivii plecați în străinătate se află temporar în afara sistemului intern.Politica de selecție: performanța nu e totul„Politica de selecție și eligibilitate a componentilor de Loturi Naționale și Olimpice” a FRG stabilește criterii riguroase: rezultatele la competiții oficiale, forma sportivă, disciplina și conduita. Dar toate aceste criterii sunt aplicabile exclusiv sportivilor aflați în sistemul de legitimare.O gimnastă de top care se antrenează la universități americane, dar nu este înscrisă într-un club românesc, nu poate fi convocată formal, indiferent de valoarea sa sportivă.De altfel, surse din federație confirmă că absența legitimării a fost și motivul pentru care Ana Bărbosu nu a participat la Campionatul Mondial de la Jakarta, o competiție oficială FRG-FIG care precede selecțiile olimpice.Cazul Bărbosu, un semnal pentru sistemProblema nu ține de performanță, ci de arhitectura instituțională a sportului românesc. Regulamentele FRG și COSR au fost concepute într-o epocă în care toți sportivii de top activau în cluburi românești. Astăzi însă, tot mai mulți pleacă la studii și se antrenează în universități din Statele Unite, fără o formă clară de afiliere în țară.Fără o actualizare a regulilor, acești sportivi riscă să devină „neeligibili” pentru propriul drapel. În lipsa unei legitimări active, chiar și un campion mondial poate fi exclus, administrativ, din ciruitul olimpic.Ana Bărbosu se împarte între două lumi: Dinamo și StanfordAcum, Ana Bărbosu a semnat cu clubul Dinamo București, marcând revenirea sa formală în sistemul FRG. Mutarea s-a produs după negocieri eșuate cu Steaua, care îi oferise, potrivit presei sportive, un salariu de 5.000 de euro lunar.În paralel, sportiva continuă studiile la Universitatea Stanford, unde beneficiază de o bursă academică de 100.000 de dolari și concurează pentru echipa universitară.Presa americană o descrie drept „una dintre cele mai așteptate prezențe din NCAA”, evidențiind medalia olimpică drept dovadă a experienței sale de vârf.Participarea Anei Bărbosu la Jocurile Olimpice a fost posibilă doar printr-un artificiu administrativ legitim: reactivarea temporară a legitimării.

Ana Barbosu si paradoxul gimnasticii românesti. Medaliata olimpic, dar „inexistenta” în sistemul FRGUn sistem închis: doar sportivii legitimati pot reprezenta România

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ