Cum şi când folosesti corect frâna de motor pe zapada. Erorile uriase care pot produce pagube semnificative

Pe drumuri acoperite de zăpadă şi gheaţă, frâna de motor poate fi una dintre cele mai eficiente instrumente de decelerare. Află când funcţionează, ce greşeli fac şoferii, ce tipuri de maşini o folosesc bine şi ce spune legislaţia românească despre adaptarea vitezei în condiţii de aderenţă scăzută.Ce este frâna de motor şi de ce contează pe zăpadăFrâna de motor înseamnă reducerea vitezei prin cuplarea transmisiei într-o treaptă inferioară, cu pedala de acceleraţie eliberată, astfel încât motorul să preia rolul de decelerare.Pe zăpadă sau gheaţă, când aderenţa e redusă, această metodă are două avantaje clare: evită blocarea roţilor (cum se întâmplă uneori cu frâna de picior) şi permite un control mai fin al vitezei.Centre de siguranţă rutieră şi instrucţiuni internaţionale recomandă explicit „folosirea frânei de motor, în locul frânării bruşte” , pentru a menţine maşina stabilă în condiţii alunecoase.Ce tipuri de maşini şi transmisii beneficiază cel mai multFrâna de motor funcţionează cel mai eficient la vehicule cu cutie manuală, deoarece şoferul poate alege direct treapta inferioară şi controla turaţia.În maşinile cu transmisie automată sau CVT, efectul există, dar este adesea filtrat de sistemul de frânare regenerativă sau de modul „ECO/Iarnă” activat de producător, ceea ce reduce controlul direct.În cazul maşinilor electrice sau hibride, unde transmisia este diferită, decelerarea motorului e mai discretă sau inexistentă, deci şoferul trebuie să fie şi mai atent la adaptarea vitezei.Astfel, dacă ai maşină manuală cu tracţiune faţă sau integrală şi anvelope de iarnă, frâna de motor devine un aliat real. Dacă ai transmisie automată sau maşină mare, metoda trebuie combinată cu anticiparea şi distanţa mărită.Greşeli frecvente pe care le fac şoferii iarnaUna dintre cele mai comune greşeli este frânarea brutală pe zăpadă, care duce rapid la blocarea roţilor şi pierdere de control. Şoferii adesea confundă frâna de motor cu frâna de picior: încetarea acceleraţiei fără trecerea într-o treaptă inferioară nu produce efectul dorit.De asemenea, schimbarea ireductibilă a vitezei în curbe sau plecarea în viteză mare de la semafor pe carosabil alunecos fac situaţia periculoasă. Altă greşeală este să intri pe pantă cu viteză şi să fi nevoit să frânezi spre final — metoda corectă ar fi coborârea într-o treaptă joasă, cu frână de motor activată, evitând frânarea.Exemplu: dacă abordezi o pantă acoperită de zăpadă, reduce viteză înainte, treci într-o treaptă inferioară şi lasă motorul să lucreze; frânarea doar cu piciorul va creşte riscul de glisare.Frâna de mână. Sursă foto: FreepikCe prevede legislaţia românească despre adaptarea vitezeiLegislaţia rutieră din România obligă şoferul să „adapteze viteza în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă” (art. 48 din OUG 195/2002).În plus, art. 123 din Regulament prevede că şoferul este obligat să circule cu o viteză mai mică decât limita maximă când „partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă” etc.Aceste prevederi nu spun explicit „frâna de motor”, dar întăresc ideea că şoferul are obligaţia morală şi juridică de a conduce astfel încât riscul să fie minim — ceea ce include şi decelerarea controlată prin trepte inferioare.Cele mai dure sancţiuni pot apărea dacă pierderea controlului duce la accident sau dacă consideră poliţia că viteza nu a fost adaptată condiţiilor.Cum aplici frâna de motor în practică, pas cu pasÎnainte de intrarea în zona alunecoasă, reduce viteza gradual. Nu aştepta semnalul roşu sau curbă pentru a înceta acceleraţia.Dacă eşti pe cutie manuală, schimbă într-o treaptă inferioară (de ex. de la treapta 4 la 3) şi lasă pedala de acceleraţie. La maşini automate, activează modul iarnă dacă e disponibil sau foloseşte modul „S” / „Sport” pentru control mai bun.Nu frâna brusc; permite motorului să frâneze vehiculul . Dacă frânezi inevitabil, aplică frână uşoară, iar în maşini cu ABS apasă ferm până apar pulsările.Menţine distanţă mare faţă de vehiculul din faţă şi evită schimbările de direcţie bruşte.Pe pante descendente acoperite de zăpadă: intră într-o treaptă joasă, frână de motor activă, evita oprirea completă înainte de urcare; în caz de glisare, opreşte frânarea bruscă, schimbă treapta mai mică şi reia acceleraţia cu moderaţie.Când nu funcţionează frâna de motor şi ce trebuie să faci în schimbFrâna de motor are eficienţă redusă dacă: roţile patinează oricum (anvelope uzate, gheaţă negru, zonă nefrenată), dacă maşina este în modul automatizări cu frâna regenerativă sau dacă eşti într-o situaţie de urgenţă unde ai frâna de picior ca ultim resort.În aceste cazuri: schimbă într-o treaptă inferioară, apasă frâna ferm, menţine direcţia, lasă ABS-ul să funcţioneze, evită manevre bruşte. În maşinile electrice/hibride, modul „Iarnă” sau „Slippery” reduce recuperarea de energie şi schimbă răspunsul pedalei.Recapitulare şi recomandări finaleIarna, realitatea de pe șosele schimbă jocul. Aderenţa scade, distanţele se măresc, viteza devine principalul risc. Folosirea corectă a frânei de motor poate fi diferenţa între control şi derapaj. Legislaţia spune că viteza trebuie adaptată, iar tu ai obligaţia de a te opri dacă ai pierdut controlul.Dacă maşina ta are transmisie manuală, treaptă inferioară = decelerare blândă. Dacă e automată, foloseşte funcţia iarnă sau schimbă manual dacă e posibil.Evită frânarea brutală, menţine o distanţă mare, verifică anvelopele de iarnă şi admitem: nu toate vehiculele sunt la fel — adaptează-te maşinii tale. Şi, poate cel mai important: dacă drumul e periculos, întreabă-te dacă chiar ai nevoie să pleci. Siguranţa iarna începe cu planificarea.

Cum şi când folosesti corect frâna de motor pe zapada. Erorile uriase care pot produce pagube semnificative

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ