5 decembrie 2025 - Președinte CJ

Marian Pavel, country manager Rezolv Energy : Orice piaţa de energie libera obliga jucatorii industriali sa îşi securizeze un preţ pe termen lung. Cred ca vom vedea şi consumatorii industriali locali sa mearga spre zona de PPA, pe masura ce cerinţele de ESG cresc

Autor: Roxana Rosu

Pentru mulţi tineri din generaţia Z, viaţa se desfăşoară într-un ritm rapid: somn fragmentat, mese luate pe fugă şi stres care apare la fiecare deadline sau notificare. Deşi pare normalitatea generaţiei tale, specialiştii avertizează că acest stil de viaţă vine cu un cost. Laura Gavrilaş, dietetician autorizat şi preşedinte al Asociaţiei Dieteticienilor din România, atrage[...]

Pentru mulţi tineri din generaţia Z, viaţa se desfăşoară într-un ritm rapid: somn fragmentat, mese luate pe fugă şi stres care apare la fiecare deadline sau notificare. Deşi pare normalitatea generaţiei tale, specialiştii avertizează că acest stil de viaţă vine cu un cost. Laura Gavrilaş, dietetician autorizat şi preşedinte al Asociaţiei Dieteticienilor din România, atrage atenţia că somnul, alimentaţia echilibrată şi gestionarea stresului nu sunt capitole separate, ci părţi ale aceluiaşi puzzle.

„Somnul odihnitor şi neîntrerupt, de aproximativ opt ore pe noapte, oferă organismului un interval esenţial de refacere, care influenţează direct capacitatea de concentrare, gestionarea stresului şi modul în care corpul procesează energia de care avem nevoie zi de zi. În rândul tinerilor din generaţia Z, vedem clar că somnul, alimentaţia echilibrată şi managementul stresului trebuie privite împreună dacă ne dorim o generaţie sănătoasă, rezistentă şi pregătită pentru provocările cotidiene”, explică dr. Laura Gavrilaş, dietetician autorizat, preşedinte al Asociaţiei Dieteticienilor din România.

Ea este, de asemenea, coordonator ştiinţific al studiului „Evaluarea stilului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani din România”, realizat de Asociaţia Dieteticienilor din România, cu sprijinul Nestlé România în perioada 3 februarie – 11 mai 2025.

Studiul arată că unu din trei tineri gen Z se confruntă cu probleme de somn de cel puţin trei ori pe săptămână, cu o prevalenţă semnificativ mai mare în rândul femeilor (39.6%) comparativ cu bărbaţii (30.3%).

Cele mai frecvente probleme de somn au fost, conform aceluiaşi studiu, dificultăţile de adormire (22%) şi trezirile frecvente în timpul nopţii (11%). Aproximativ jumătate dintre respondenţi au indicat simptome combinate, cum ar fi dificultăţi de adormire, somn neliniştit şi treziri precoce. Femeile au raportat mai des probleme combinate de calitate şi menţinere a somnului, în timp ce bărbaţii au semnalat mai frecvent dificultăţi în iniţierea somnului.

Aproape 80% dintre respondenţi au declarat că dorm între şase şi opt ore pe noapte, în timp ce doar 9% dorm între trei şi cinci ore, iar mai puţin de 1% au un somn sub trei ore.

Studiul evidenţiază şi principalele probleme cu care se confruntă tinerii gen Z, probleme care impactează somnul acestora. Aproape 35% dintre respondenţi au raportat că s-au confruntat cu stres la locul de muncă de mai multe ori, iar circa 8% au simţit stres permanent. Doar 16% nu au resimţit deloc stres. Distribuţia percepţiei stresului la locul de muncă a fost semnificativ diferită între sexe, femeile raportând mai frecvent stres repetat sau permanent comparativ cu bărbaţii.

Totodată, peste jumătate dintre respondenţi au declarat că s-au simţit stresaţi uneori acasă în ultima săptămână.

„Asigurarea unui somn de calitate trebuie să devină un obiectiv strategic pentru autorităţi şi angajatori, pentru că influenţează direct atât comportamentul indivizilor în societate, cât şi productivitatea la locul de muncă”, spune Nicoleta Tupiţă, dietetician autorizat şi Manager Nutriţie Nestlé România şi Europa de Sud-Est.

Aproape 30% dintre respondenţi au raportat oboseală, mai arată studiul, iar alţi 26% s-au confruntat cu stres în ultimele şase luni. Alte probleme frecvente includ modificările bruşte ale stării de spirit (13.5%), sentimentele de furie (12.1%), izolarea socială (7.7%) şi depresia (6.0%). Doar 6.2% dintre respondenţi au declarat că nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme.

Distribuţia problemelor emoţionale şi psihologice a fost semnificativ diferită între sexe, conform studiului. Femeile au raportat mai frecvent decât bărbaţii simptome precum oboseală (28.3% vs. 27.7%), modificări ale stării de spirit (15.1% vs. 11.5%), sentimente de furie (12.8% vs. 11.3%) şi izolare socială (8.5% vs. 6.8%).