Cu două luni înainte de Lunea Neagră, crahul pieţelor care a dus la Marea Criză, un economist din Massachussets pe nume Roger Babson, îngrijorat de valul de in­ves­titori care împrumutau bani pentru a cumpăra acţiuni, declara că „mai devreme sau mai târziu va veni un crah, iar acesta ar putea fi groaznic“. Ulterior, piaţa a[...]

Cu două luni înainte de Lunea Neagră, crahul pieţelor care a dus la Marea Criză, un economist din Massachussets pe nume Roger Babson, îngrijorat de valul de in­ves­titori care împrumutau bani pentru a cumpăra acţiuni, declara că „mai devreme sau mai târziu va veni un crah, iar acesta ar putea fi groaznic“. Ulterior, piaţa a scăzut cu 3%. Însă în săptămânile care au urmat pieţele au lăsat deoparte premoniţia lui Babson în parte din cauza optimismului pri­vitor la produse mass-market ca radioul şi automobilul.

Astăzi, există multe avertismente similare privitoare la AI, în special. Magnitudinea entuziasmului privitor la AI, ale cărei perspective de gene­rare de profituri rămân în întregime ipotetice, îi uimeşte pe mulţi investi­tori cu capul pe umeri. Şi totuşi, acum, ca acum un secol, ideea de a rata următorul mare trend a convins multe companii să ignore astfel de profeţii negre.

Dacă o bulă speculativă este defi­nită drept orice fenomen în care va­loa­rea unui anumit activ creşte nesus­tenabil dincolo de o valoare fundamentală definibilă, atunci sunt bule peste tot, iar acestea par să se umfle şi să se dezumfle în acelaşi timp, scrie Bloomberg.

Există probabil o bulă a aurului, al cărui preţ a crescut cu aproape 64% în decurs de un an până pe 12 de­cembrie, şi una a titlurilor guver­na­mentale, potrivit lui Borge Bren­de, CEO al Forumului Econo­mic Mondial. Mulţi finanţişti cred că există o bulă a creditului privat.

Cele mai evidente absurdităţi s-au materializat, în care nu există o cale uşoară de a evalua valoarea in­trin­secă a unui activ. Valoarea to­tală de piaţă a Bitcoin, de exemplu, a urcat la 636 mld. dolari de la începu­tul anului până pe 6 octombrie, îna­inte ca moneda să piardă toată aceas­tă valoare şi mai mult, pe 12 decem­brie. Volumul tranzacţiilor cu mem­coins a atins un vârf de 170 mld. do­lari în ianuarie, însă până în septem­brie s-a prăbuşit la 19 miliarde de dolari.

Mulţi investitori au evaluat aces­te criptomonede nu pentru potenţia­lul lor de a crea valoare pentru acţio­nari şi lumea întreagă, ci pentru şansa de a genera mulţi bani rapid.

Poate că există motive demografice pentru care investitorii încearcă să „joace“ pieţele financiare ca şi cum acestea ar fi cazinouri. Un sondaj recent arată că 6 din 10 americani aspiră să acumuleze avuţie extremă, iar 70% din cei din GenZ şi mileniali spun că vor să devină miliardari.

Toată lumea la nivel global este acum la curent cu oportunităţile de a face bani în acelaşi timp. Acest lucru pare în regulă în principiu, dar a dus la o frenezie de imitaţie, competiţie în masă şi comportament de turmă. Economia tradiţională a fost înlocuită de economia atenţiei.

În lumea afacerilor, întreaga atenţie este concentrată pe AI. În cultura populară, există de asemenea bula păpuşilor Labubu. În lumea alimentelor, există cu siguranţă o bulă a proteinelor. În presă ar putea exista o bulă a newsletterelor Substack, a podcasturilor găzduite de celebrităţi.

Mizele sunt mai mari pentru AI decât pentru păpuşile Labubu, bineînţeles. Brusc, impactul cumulativ al unei bule AI începe să pară mai sever.

Carlota Perez, o cercetătoare britanico-venezueleană care scrie de decenii despre ciclurile economice boom/bust, este la fel de îngrijorată ca şi alţii. Aceasta spune că inovaţia din sectorul tehnologiei este tranformată într-o speculaţie cu mize ridicate într-o economie cazinou care este supraîndatorată, fragilă şi predispusă la bule gata să plesnească odată ce îndoielile active încep să se răspândească. „Dacă AI şi cripto s-ar prăbuşi, ar provoca probabil un colaps global de proporţii inimaginabile“, scrie aceasta într-un email. „Istoric, doar când lumea financiară suferă consecinele propriului comportament, în loc să fie perpetuu salvată, şi când societatea o aduce sub control cu reglementări adecvate, apar ere de aur cu adevărat productive“.