Cum vad fermierii din România acordul UE cu MERCOSUR: „România este unul dintre principalii producatori de cereale din UE. Importurile pot genera presiune asupra preţurilor, pot accentua volatilitatea pieţei şi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi. UE se construieşte împreuna cu fermierii, nu în absenţa lor”
Autor: Florentina NituForumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) consideră că decizia privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană şi statele MERCOSUR, negociat de peste două decenii şi jumătate, reprezintă unul dintre cele mai importante momente de inflexiune ale actualului ciclu politic european. Dacă votul va trece de majoritate la nivelul UE, fermierii din România spun că[...]
Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) consideră că decizia privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană şi statele MERCOSUR, negociat de peste două decenii şi jumătate, reprezintă unul dintre cele mai importante momente de inflexiune ale actualului ciclu politic european. Dacă votul va trece de majoritate la nivelul UE, fermierii din România spun că autorităţile europene trebuie să-şi protejeze bine sectoarele strategice interne, în special agricultura.
„Pentru România, impactul acordului este deosebit de relevant. Ţara noastră este unul dintre principalii producători de cereale din Uniunea Europeană, cu un rol important în securitatea alimentară regională. Importurile suplimentare pot genera presiune descendentă asupra preţurilor interne, pot accentua volatilitatea pieţei şi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi în tehnologizare şi sustenabilitate, într-un sector deja afectat de creşterea costurilor şi de riscurile climatice”, au transmis reprezentanţii FAPPR printr-un comunicat de presă.
În sectorul zootehnic, România este acum un actor important în exportul de bovine vii pe piaţa europeană, iar deschiderea pieţei UE pentru volume suplimentare de carne de vită din statele MERCOSUR poate reduce cererea pentru animalele crescute în România, afectând direct veniturile crescătorilor, mai spun aceştia.
În acelaşi timp, sectorul avicol românesc s-a consolidat puternic în ultimii ani, devenind unul dintre cele mai competitive segmente ale agriculturii naţionale. Astfel, importurile de carne de pasăre, în special din Brazilia, cel mai mare exportator mondial, riscă să exercite o presiune majoră asupra preţurilor interne şi europene, într-un context în care producătorii români au investit masiv în respectarea standardelor europene de bunăstare animală şi siguranţă alimentară.
„Trebuie avut în vedere şi efectul indirect asupra sectorului cerealier. O parte semnificativă a producţiei de cereale din România este destinată furajării animalelor. Reducerea capacităţilor interne de creştere a bovinelor şi a păsărilor, ca urmare a presiunii importurilor ieftine de carne, ar putea diminua cererea internă pentru cerealele româneşti, amplificând efectele negative asupra veniturilor fermierilor”, au precizat reprezentanţii APPR.
Ei spun că este necesară o abordare mai riguroase în procesul decizional, pentru că lipsa unor analize exacte, solide şi a unei consultări reale cu fermierii şi organizaţiile lor reprezentative a slăbit fundamentarea poziţiilor asumate. Corecţiile propuse ulterior sunt importante, dar nu pot substitui o strategie construită pe date, dialog şi anticiparea efectelor economice şi sociale.
„Acordul UE-MERCOSUR reprezintă un test major de coerenţă pentru Uniunea Europeană. Consolidarea poziţiei globale a UE nu poate fi realizată prin slăbirea propriilor sectoare strategice. Agricultura europeană nu poate continua să fie sectorul care suportă costurile unor compromisuri comerciale insuficient calibrate. O Europă puternică are nevoie de o agricultură viabilă, capabilă să asigure securitatea alimentară, stabilitatea zonelor rurale şi credibilitatea propriilor politici. Unitatea Europeană se construieşte împreună cu fermierii, nu în absenţa lor”, spun aceştia.
Din punctul de vedere al FAPPR Uniunea Europeană se află într-un context global extrem de fragil, în care marile puteri transformă agricultura într-un instrument geopolitic major al secolului XXI. În acest cadru, este legitim ca UE să îşi consolideze parteneriatele comerciale şi să îşi extindă influenţa economică. Acordul UE-MERCOSUR se înscrie, în principiu, în această logică. „Problema apare însă atunci când această deschidere este realizată fără a asigura un echilibru real între obiectivele comerciale şi protejarea pieţei interne europene.”
Acordul UE-MERCOSUR este cel mai amplu acord comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană, vizând o piaţă de peste 260 de milioane de consumatori. Acesta a fost negociat timp de 25 de ani. Schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană şi statele MERCOSUR depăşesc 110 miliarde de euro anual, UE fiind unul dintre principalii parteneri comerciali ai regiunii. „Pentru România, acordul poate crea oportunităţi în special în sectoarele industriale şi de servicii, prin eliminarea tarifelor vamale pentru o gamă largă de produse exportate către Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay”, recunosc reprezentanţii FAPPR.
Pe de altă parte, agricultura europeană funcţionează într-un cadru normativ extrem de exigent, construit în jurul unor standarde ridicate de mediu, siguranţă alimentară, bunăstare a animalelor şi utilizare a produselor de protecţie a plantelor. Aceste standarde generează costuri suplimentare şi afectează competitivitatea fermierilor europeni, în lipsa unor mecanisme care să asigure condiţii echivalente de concurenţ. În acelaşi timp, produsele agricole importate din statele MERCOSUR pot fi obţinute în condiţii diferite, cu reguli mai permisive şi costuri mult mai reduse. Aceast asimetrie structurală creează o concurenţă neloială şi pune sub semnul întrebării coerenţa politicilor europene dezvoltate în ultimele două decenii pentru reglementarea activităţii agricole.
„Liberalizarea comerţului agroalimentar prevăzută în acord include cote tarifare preferenţiale pentru produse considerate sensibile la nivel european, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul sau etanolul. Chiar dacă aceste volume sunt plafonate, ele pot avea efecte cumulative semnificative asupra pieţei interne, în special în statele membre cu sectoare zootehnice vulnerabile sau în curs de consolidare”, spun reprezentanţii FAPPR.
Astfel, instrumentele propuse pentru protejarea pieţei europene, inclusiv clauzele de salvgardare şi ajustarea pragurilor de intervenţie, nu modifică substanţial situaţia de fond. Aceste mecanisme sunt, prin natura lor, reactive şi se activează doar după apariţia dezechilibrelor de piaţ. Ele nu pot preveni pierderile economice şi nu ofer fermierilor garanţii reale într-un context de presiune concurenţială accentuată. În absenţa unor clauze de reciprocitate clare, automate şi verificabile privind standardele de producţie, riscul ca aceste instrumente să rămână pur formale este ridicat, iar fermierii europeni rămân expuşi unor şocuri de piaţă dificil de corectat ulterior. „Deşi acordul prevede respectarea standardelor europene de siguranţă alimentară pentru produsele importate, aplicarea şi controlul efectiv al acestora rămân esenţiale, în special în contextul diferenţelor structurale dintre sistemele de producţie şi capacitatea de monitorizare.”
Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) este o asociaţie formată din producători agricoli şi reprezentanţi ai lanţului profesional agricol din România, înfiinţată în anul 2012. Ea este membră a Confederaţiei Europene a Producătorilor de Porumb (CEPM) şi a platformei europene Farm Europe, activă în reprezentarea intereselor legitime ale filierelor agricole europene.