Cristian Nicolae Stanica, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoza, prezinta într-un interviu pentru ZF principalele date macroeconomice care sunt luate în considerare de guvern pentru acest an: Cele mai mari riscuri pentru economia României în 2026 vin din tensiunile geopolitice, o posibila absorbţie slaba a fondurilor europene şi presiunile asupra inflaţiei
Autor: Ramona CorneaÎn 2026, economia României va evolua sub influenţa mai multor factori de risc, atât externi, cât şi interni, care pot afecta investiţiile, consumul şi stabilitatea preţurilor. Cristian Nicolae Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), susţine că tensiunile geopolitice, o posibilă utilizare insuficientă a fondurilor europene şi presiunile persistente asupra inflaţiei se numără printre principalele provocări ale perioadei următoare.
♦ „Pe plan intern, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluţiei procesului investiţional, cât şi asupra creşterii economice.” ♦ „O creştere mai redusă a câştigurilor salariale în sectorul privat decât cea anticipată ar conduce la o contracţie mai amplă a consumului privat, cu impact negativ asupra majorării PIB” ♦ „Persistă riscuri şi asupra procesului dezinflaţionist, aşteptat a se produce în partea a doua a anului curent.”
În 2026, economia României va evolua sub influenţa mai multor factori de risc, atât externi, cât şi interni, care pot afecta investiţiile, consumul şi stabilitatea preţurilor. Cristian Nicolae Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), susţine că tensiunile geopolitice, o posibilă utilizare insuficientă a fondurilor europene şi presiunile persistente asupra inflaţiei se numără printre principalele provocări ale perioadei următoare.
„Pe plan extern, tensiunile geopolitice persistă, sau chiar se extind, amplificând incertitudinea politică şi fragmentarea schimburilor comerciale, ceea ce induce riscuri în evoluţiile economiei mondiale, europene (Germania, Italia, Franţa) şi implicit în economia României”, a spus el pentru ZF.
La nivel intern, una dintre cele mai importante vulnerabilităţi este legată de utilizarea fondurilor europene, într-un moment în care investiţiile ar trebui să joace un rol central în susţinerea creşterii economice. Un alt factor de presiune este dinamica veniturilor populaţiei, în special în sectorul privat.
Citește continuarea pe zfcorporate.ro