Preşedintele american Donald Trump a semnat ieri carta pentru lansarea oficială a iniţiativei sale a „Consiliului Păcii“ în Davos, anun­ţând că „vom avea pace în lume“.

Preşedintele american Donald Trump a semnat ieri carta pentru lansarea oficială a iniţiativei sale a „Consiliului Păcii“ în Davos, anun­ţând că „vom avea pace în lume“.

Trump a descris anterior orga­nismul nou-format ca fiind probabil „cel mai prestigios consiliu format vreodată“. Consiliul îşi are originea în planul de încetare a focului în Gaza alcătuit din 20 de puncte, susţinut de Consiliul de Securitate al ONU, însă acesta a fost extins cu mult dincolo de mandatul său iniţial.

Aproximativ 35 de ţări se angaja­seră să adere la acest consiliu, 60 pri­mind invitaţii, potrivit oficialilor ad­mi­nistraţiei Trump. Preşedintele a sugerat că acest consiliu va colabora cu ONU pentru încheierea conflicte­lor din întreaga lume, existând suspi­ciuni că acesta ar putea fi un plan de înlocuire a ONU.

Trump va servi ca preşedinte al con­siliului pe termen nelimitat, potri­vit cartei semnate. Pentru a operaţio­naliza viziunea consiliului, a fost con­stituit un board executiv, compus din li­deri cu experienţă din diploma­ţie, dez­voltare, infrastructură şi strategie economică. Printre membrii acestuia se numără Marco Rubio, Steve Wit­koff, Jared Kushner şi Sir Tony Blair.

Printre ţările care au acceptat in­vi­taţia de a adera la consiliu se numă­ră Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Iordania, Qatar şi Egipt. Turcia şi Ungaria au acceptat de asemenea să participe, ca şi Marocul, Pakistan, Indonezia, Ko­sovo, Uzbekistan, Kazahstan, Para­guay şi Vietnam, dar şi Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.

Preşedintele rus Vladimir Putin a menţionat posibiliatea utilizării acti­ve­lor ruseşti îngheţate în SUA pen­tru a plăti comisionul de 1 miliard de dolari pentru un loc permanent. Statele membre va trebui să plă­tească 1 miliard de dolari fiecare pentru un astfel de loc.

Unele ţări nu şi-au anunţat decizia, în timp ce altele au respins invitaţiile.

Norvegia, Suedia şi Franţa au res­pins invitaţiile, iar premierul slo­ven Robert Golob a declarat că nu a venit încă vremea pentru acceptarea invitaţiei.

Consiliul Păcii este unul extrem de controversat. Diplomaţi, oficiali şi lideri mondiali şi-au exprimat îngrijo­rările privitoare la mandatul extins al acestuia, la poziţia de preşedinte pe termen nedefinit deţinută de Trump şi posibilele daune pe care le-ar pro­voca activităţii ONU, notează CNN.

Comentariile lui Trump conform cărora consiliul „ar putea“ înlocui ONU au amplificat îngrijorările că a­cesta ar putea deveni un vehicul prin care el ar putea înlocui organismul înfiinţat cu 80 de ani în urmă pentru a menţine pacea globală.

Din Europa de Est, premierul maghiar Viktor Orban a acceptat cu braţele deschise invitaţia care i-a fost adresată de Trump, însă taxa de 1 miliard de dolari pe care Ungaria ar trebui s-o plătească pentru un loc permanent în cadrul Consiliului iscă semne de întrebare în condiţiile spiralei datoriilor cu care se confruntă ţara.

Orban a afişat cu mândrie scrisoarea primită de la Trump, declarând „Unde este Trump, este pace“, scrie Daily News Hungary.

Din Polonia, Marcin Przydacz de la Biroul Preşedintelui a confirmat că Karol Nawrocki a primit invitaţia de a se alătura Consiliului Păcii, potrivit The Warsaw Voice.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că aderarea Poloniei la o organizaţie internaţională necesită acordul Consiliului Miniştrilor şi ratificare din partea Camerei Inferioare a Parlamentului. „Guvernul va fi ghidat exclusiv de interesele şi securitatea statului polonez“, a declarat acesta.

Przydacz a anunţat că preşedintele Nawrocki a discutat cu Donald Tusk şi că încă nu a fost luată nicio decizie.

În Davos, ministrul de finanţe polonez Andrzej Domanski a fost întrebat dacă Polonia poate plăti taxa de 1 miliard de dolari. „Nu spun da, nu spun nu“, a declarat acesta, conform Business Insider.

Calitatea de membru are un cost, iar Biroul Preşedintelui nu are un miliard de dolari disponibil. Prin urmare, este necesară implicarea guvernului.

Prezenţa Poloniei în acest consiliu depinde de cursul de schimb al dolarului. Demografia, fertilitatea scăzută, dar şi bugetul de stat sunt obstacole, scrie biznez.wprost.pl.