Rectorul Universitaţii Politehnica Timişoara despre profilul necesar al noului ministru al Educaţiei: „Sa gândeasca Educaţia din interiorul sistemului şi sa lupte pentru buget, nu pentru taieri”

Într-un context marcat de instabilitate politică, interimate la vârful Ministerului Educaţiei şi măsuri bugetare contestate de mediul academic, tema profilului viitorului ministru al Educaţiei devine esenţială pentru direcţia în care se îndreaptă sistemul de învăţământ din România. Invitat în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News, conf. dr. ing. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, a conturat cele trei calităţi pe care ar trebui să le aibă un ministru capabil să gestioneze reforme reale şi sustenabile în educaţie.Distribuie pe FacebookDistribuie pe XDistribuie pe EmailEducaţia trebuie gândită „din educaţie”, nu doar din birourile de finanţe Prima şi, poate, cea mai importantă calitate menţionată de rectorul UPT este ca ministrul să provină din sistem sau, cel puţin, să înţeleagă profund mecanismele interne ale acestuia. „În primul rând să fie o persoană care gândeşte educaţia din educaţie, nu neapărat din afara ei”, a declarat Florin Drăgan la Prima News, subliniind că deciziile luate exclusiv din perspectivă contabilă riscă să afecteze grav funcţionarea şcolilor şi universităţilor Rectorul a explicat că există o tendinţă de a privi sistemul educaţional prin prisma tăierilor şi a reducerilor uniforme de cheltuieli, fără a analiza impactul real asupra procesului didactic şi asupra comunităţilor şcolare. Potrivit acestuia, educaţia nu poate fi reformată eficient dacă este tratată exclusiv ca un capitol bugetar, fără înţelegerea specificului pedagogic, social şi instituţional. Comunicarea, esenţială într-un sistem „conservator” A doua calitate majoră identificată de Florin Drăgan este capacitatea de comunicare a ministrului, într-un sistem pe care îl descrie drept conservator şi sensibil la schimbări bruşte. „Educaţia e un sistem conservator. Când luăm măsuri destul de bruşte, trebuie să ştim să le comunicăm foarte bine şi să cunoaştem bine oamenii din sistem”, a explicat rectorul UPT, adăugând că în anul precedent au existat „foarte multe greşeli de comunicare” care au amplificat tensiunile din şcoli şi universităţi În lipsa unei comunicări clare, profesorii şi directorii ajung să afle despre posibile reduceri de buget „pe surse”, ceea ce generează nesiguranţă şi demotivare. Drăgan avertizează că incertitudinea continuă are efecte directe asupra calităţii actului educaţional, pentru că profesorii ajung la clasă într-o stare de stres şi presiune constantă. Ministrul trebuie să lupte pentru creşterea bugetului, nu să gestioneze tăieri Al treilea criteriu major vizează poziţia fermă pe care ministrul ar trebui să o aibă în raport cu finanţarea sistemului. „Va trebui să fie o persoană care să lupte pentru a creşte bugetul educaţiei, nu pentru a-l tăia sau să accepte ca după o tăiere să vedem ce mai putem gestiona”, a spus Florin Drăgan, criticând politica reducerilor uniforme, fără obiective educaţionale clare Rectorul UPT a atras atenţia că astfel de tăieri „la grămadă” nu ţin cont de diferenţele dintre instituţii, de performanţă, de nevoile reale sau de eforturile deja făcute de unele şcoli şi universităţi pentru a-şi eficientiza cheltuielile. În opinia sa, subfinanţarea cronică a educaţiei este direct legată de probleme structurale precum abandonul şcolar, abandonul universitar şi scăderea natalităţii, fenomene care nu pot fi corectate prin politici de austeritate. Interimatul din Educaţie, simptom al lipsei de asumare Florin Drăgan a comentat şi situaţia politică actuală, caracterizată de interimate repetate la conducerea Ministerului Educaţiei, pe care o consideră un semn clar de disfuncţionalitate instituţională. „Mi se pare foarte ciudat că România nu mai găseşte un ministru al Educaţiei. Înseamnă că e o problemă în sistem şi o problemă legată de deciziile de finanţare pe care nu prea vrea nimeni să şi le asume”, a afirmat rectorul UPT în emisiunea „Viitor pentru România” Potrivit acestuia, lipsa stabilităţii la nivel guvernamental se transmite în lanţ către inspectorate, şcoli şi universităţi, unde directorii sunt adesea numiţi temporar, fără mandate clare, ceea ce afectează capacitatea de planificare pe termen mediu şi lung. Deciziile de azi vor costa mult mai mult mâine În finalul intervenţiei sale, Florin Drăgan a transmis un avertisment privind efectele pe termen lung ale deciziilor întârziate sau greşite din educaţie. „Fiecare decizie pe care o luăm acum în educaţie sau pe care nu o luăm va avea efecte pe termen mediu şi lung, care ne vor costa mult mai mult decât ne imaginăm”, a spus rectorul UPT, subliniind că investiţia în educaţie este, de fapt, o investiţie în stabilitatea economică şi socială a României Declaraţiile sale vin într-un moment în care dezbaterea publică despre reformele din educaţie este dominată de discuţii despre reduceri de cheltuieli, reorganizări şi ajustări bugetare, în timp ce problemele structurale ale sistemului rămân, în mare parte, nerezolvate. Urmărește-ne și pe Google News

Rectorul Universitaţii Politehnica Timişoara despre profilul necesar al noului ministru al Educaţiei: „Sa gândeasca Educaţia din interiorul sistemului şi sa lupte pentru buget, nu pentru taieri”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ