Cursa contra cronometru pentru a evita prabusirea aliantei transatlantice. Cum s-au unit europenii pentru a o salva

Cuprins: Cum a ținut Donald Trump continentul european în suspans Împinge și trage Lanțul evenimentelor s-a încheiat așa cum a început Amenințarea șocantă a lui Donald Trump de a impune tarife vamale pentru a confisca Groenlanda a declanșat o cursă frenetică contra cronometru pentru a evita prăbușirea alianței transatlantice. Iată cum europenii s-au unit pentru a o salva. Deși învinețită și zdruncinată, legătura dintre Europa și Statele Unite, care a dăinuit 80 de ani neîntrerupți, dăinuie încă o zi. Acesta a fost mesajul transmis de liderii europeni, vizibil ușurați, la sfârșitul unei săptămâni extraordinare care a adus cele două maluri ale Atlanticului periculos de aproape de un război comercial total și calamitos privind viitorul Groenlandei, scrie Euronews. Timp de cinci zile, Donald Trump a ținut continentul în suspans cu amenințarea sa șocantă de a impune un tarif suplimentar de 10% asupra a opt țări europene, toate membre NATO , în încercarea de a impune achiziționarea insulei semi-autonome, bogate în minerale, care aparține Regatului Danemarcei. „Acest tarif va fi scadent și plătibil până la încheierea unui acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”, a scris Trump în mesajul său acum infam. Indignarea a fost asurzitoare. Președinții și prim-miniștrii au ieșit la unison pentru a susține suveranitatea Danemarcei și a denunța ceea ce considerau a fi un șantaj flagrant din partea unui președinte hotărât să remodeleze ordinea globală conform propriei viziuni. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron . Ceea ce a urmat primului val de condamnări a fost o cursă frenetică contra cronometru pentru a-l convinge pe Trump să abandoneze agenda sa anexionistă și să salveze relația transatlantică – și pentru a se pregăti să riposteze în cazul în care se va întâmpla ce e mai rău. Ambasadorii UE s-au întâlnit duminică, a doua zi după mesajul lui Trump pe rețelele de socializare, pentru a începe pregătirile pentru 1 februarie, ziua în care tarifele vamale de 10% urmau să intre în vigoare. Franța a preluat inițiativa solicitând public activarea Instrumentului Anticoercitiv , care ar permite represalii pe scară largă în mai multe sectoare economice. Conceput inițial pentru China, instrumentul nu a fost niciodată utilizat - nici măcar în timpul negocierilor comerciale de anul trecut cu Casa Albă, când Trump a intensificat în mod constant acțiunile pentru a-i intimida pe europeni și a-i determina să facă concesii ample. La acea vreme, statele membre fuseseră puternic împărțite în ceea ce privește modul de răspuns, Franța și Spania pledând pentru o ofensivă, iar Italia și Germania îndemnând la un compromis. Dar de data aceasta, lucrurile au fost diferite – drastic. Trump nu mai aplica tarife vamale pentru a reechilibra fluxurile comerciale și a stimula producția internă, motivele pe care le invocase în „Ziua Eliberării” din primăvara anului 2025. De data aceasta, el încerca să aplice tarife vamale pentru a confisca teritorii de la un aliat. „A ne arunca într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să-i ajute chiar pe adversarii pe care amândoi suntem atât de hotărâți să-i ținem departe de peisajul nostru strategic”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un discurs la Davos. „Așadar, răspunsul nostru va fi neclintit, unit și proporțional.” Dimensiunea fără precedent a provocării a afectat puternic capitalele, care au acceptat rapid perspectiva unor represalii reale. Aceasta a reprezentat un contrast puternic față de diviziunile și rezervele politice care au afectat discuțiile din 2025. Diplomații de la Bruxelles au vorbit despre o hotărâre colectivă de a îndura dificultăți economice de dragul apărării Groenlandei, Danemarcei și a suveranității întregului bloc. O listă detaliată de măsuri de tip „din partea cetățenilor” în valoare de 93 de miliarde de euro a fost pusă pe masă, urmând să fie introdusă imediat ce îndatoririle suplimentare ale lui Trump vor intra în vigoare. În paralel, Parlamentul European, înfuriat de ultimatumul lui Trump, a votat pentru amânarea pe termen nelimitat a ratificării acordului comercial UE-SUA, blocând beneficiile cu tarife zero pentru produsele fabricate în America, asupra cărora von der Leyen și Trump au convenit în iulie. Și totuși, pe măsură ce liderii europeni au strâns rândurile și au respins expansionismul lui Trump, ei au spus clar tuturor celor care îi ascultau că diplomația era opțiunea lor preferată pentru a menține în viață alianța transatlantică. „Dorim să evităm orice escaladare a acestei dispute, dacă este posibil”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz . „Dorim pur și simplu să încercăm să rezolvăm această problemă împreună.” Europenii au început să caute o „rampă de ieșire”, așa cum a spus-o în mod potrivit președintele finlandez Alexander Stubb, pentru a preveni o ciocnire în toată regula, a proteja Groenlanda și a-i permite lui Trump să obțină un fel de victorie. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a sugerat că Trump ar fi putut înțeles greșit scopul misiunii de recunoaștere trimise pe insulă, pe care a invocat-o în postarea sa de pe rețelele sociale ca justificare pentru amenințarea cu taxa de 10%. La început, ofertele diplomatice au eșuat. Von der Leyen și Merz au încercat să se întâlnească cu Trump la Davos, dar, în ciuda speculațiilor rampante, întâlnirile bilaterale nu au avut loc. Între timp, Trump a divulgat un mesaj text de la Macron în care liderul francez i-a spus: „Nu înțeleg ce faceți în Groenlanda”. Textul, confirmat ca autentic de o sursă din anturajul președintelui francez, a prezentat și un summit G7 cu „rușii la margine”, o propunere care a stârnit imediat neîncredere, având în vedere strategia comună a Europei de a izola Kremlinul la nivel internațional. Pe măsură ce tensiunile creșteau, Trump a urcat pe scenă la Forumul Economic Mondial și și-a dublat dorința de a prelua Groenlanda, pe care uneori a numit-o „Islanda”. „Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, iar ei (europenii) nu ne-o vor da”, a declarat el în sala arhiplină de la Davos. „Au de ales: puteți spune «da» și vă vom fi foarte recunoscători, iar voi puteți spune «nu» și vă vom ține minte.” Totuși, Trump a mai spus că nu dorește să folosească forța militară pentru a-și îndeplini planurile teritoriale, lucru pe care refuzase anterior să-l excludă. Europenii au sesizat rapid nuanța și au sperat că o deschidere era pe cale să apară. Discursul a deschis calea pentru ca secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a păstrat un profil discret în criza tot mai mare, să se întâlnească cu Trump la Davos și să încheie ceea ce cei doi bărbați au numit un „ acord-cadru ” pentru a consolida securitatea în Groenlanda și în întreaga regiune arctică. Acordul, ale cărui detalii nu au fost încă făcute publice și fac obiectul unor discuții ulterioare, a fost „rampa de ieșire” pe care aliații o căutau cu disperare: Trump a confirmat că nu va mai aplica tarife vamale și nici nu va mai urmări preluarea dreptului de proprietate asupra Groenlandei. Până când liderii UE s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru un summit de urgență convocat ca reacție la confruntare, atmosfera se schimbase. Prim-miniștrii au fost văzuți dându-și mâna și bătându-se reciproc pe spate cu zâmbete largi pe fețe. La sosire, aceștia le-au spus reporterilor că legătura transatlantică era prea valoroasă pentru a fi abandonată într-o singură săptămână. Răgazul din cameră era palpabil, în ciuda unui sentiment de neliniște și confuzie care plutea în aer – și a temerilor persistente că fixarea lui Trump pentru Groenlanda ar putea reveni. „Rămânem extrem de vigilenți și pregătiți să ne folosim instrumentele dacă vor apărea și alte amenințări”, a declarat Macron, lăudând demonstrația de unitate a Europei. În dimineața de după summitul de noapte târziu, prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a întâlnit cu Mark Rutte la Bruxelles și ulterior a zburat la Nuuk pentru a risipi impresia că acordul-cadru va fi redactat fără consimțământul danez sau groenlandez. Într-un fel, lanțul evenimentelor s-a încheiat așa cum a început, europenii numind SUA cel mai apropiat aliat al lor și jurând să colaboreze pentru a face față provocărilor globale. Dar, sub suprafață, o socoteală dureroasă era în curs de desfășurare. Europenii și-au petrecut ultimul an luptând să limiteze politica externă mercurială a lui Trump, privind cu neîncredere cum acesta a lansat afaceri cu Kremlinul, i-a sancționat pe judecătorii Curții Penale Internaționale, l-a înlăturat pe Nicolás Maduro de la putere în Venezuela și a extins Consiliul pentru Pace , înființat aparent pentru a gestiona Gaza postbelică, transformându-l într-un rival al Națiunilor Unite. Deși aceste acțiuni perturbatoare au fost, într-o măsură mai mare sau mai mică, tolerate, urmărirea abruptă a lui Trump asupra Groenlandei s-a dovedit a fi prea greu de suportat. Pentru mulți, amenințarea vamală a depășit limita și a creat un precedent, chiar dacă în cele din urmă a fost retrasă. Rafala din această săptămână turbulentă nu va dispărea. Așa cum a spus von der Leyen, acest lucru nu va face decât să amplifica apelurile pentru o Europă mai independentă, cu o rețea mai largă de parteneri pe care să se poată baza. „Toată lumea a tras concluzia că relația se află pe o bază diferită”, a declarat un înalt oficial al UE. „Și asta necesită decizii din partea noastră.”

Cursa contra cronometru pentru a evita prabusirea aliantei transatlantice. Cum s-au unit europenii pentru a o salva

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ