Gen Z. Cum pot redeveni „cool” muzeele pentru tineri? Noile generaţii nu fug de cultura, însa o vor livrata altfel. „Nu e vorba ca nu îi intereseaza cultura, ci spaţiile culturale sunt rigide, intimidante. Muzeele trebuie sa devina mai primitoare, mai puţin solemne”
Autor: Miruna DiaconuÎn pofida unor percepţii actuale, tinerii sunt tot mai deschişi către cultură, însă ceea ce îi deosebeşte de părinţii sau bunicii lor este faptul că nu mai acceptă forma clasică în care este livrată cultura. Muzeele, în special cele clasice, nu mai sunt atât de atractive pentru tineri, mai ales din cauza rigidităţii pe care o emană astfel de spaţii culturale, iar asta se vede şi într-o prezenţă mai mică a tinerilor în astfel de instituţii.
♦The Art of the Game este primul eveniment cultural de anvergură dedicat jocurilor video pe plan local, care se desfăşoară în perioada 8 noiembrie 2025 – 1 martie 2026 ♦ Expoziţia şi-a propus să arate că jocurile video au o componentă artistică importantă, de la designul şi munca din spate până la coloanele sonore realizate special pentru anumite jocuri.
În pofida unor percepţii actuale, tinerii sunt tot mai deschişi către cultură, însă ceea ce îi deosebeşte de părinţii sau bunicii lor este faptul că nu mai acceptă forma clasică în care este livrată cultura. Muzeele, în special cele clasice, nu mai sunt atât de atractive pentru tineri, mai ales din cauza rigidităţii pe care o emană astfel de spaţii culturale, iar asta se vede şi într-o prezenţă mai mică a tinerilor în astfel de instituţii.
„Nu cred că tinerii nu sunt interesaţi de cultură. Din contră, există multă curiozitate. Problema este că foarte multe spaţii culturale sunt rigide, intimidante şi comunică un mesaj implicit de tipul «dacă nu ştii deja, nu e pentru tine». Muzeele trebuie să devină mai primitoare, mai puţin solemne”, spune pentru ZF Elvira Lupşa, curatoarea expoziţiei The Art of the Game, care are loc la ARCUB, care face o incursiune în lumea şi istoria jocurilor video.
Deschiderea tinerilor faţă de cultură există, este ea de părere, însă mesajul trebuie livrat altfel decât obişnuiau până acum muzeele şi instituţiile culturale. Riscul unor astfel de spaţii este ca ele să fie percepute de către publicul tânăr ca locuri în care nu orice poate intra, tocmai de aceea este nevoie de un efort mai mare de comunicare din partea instituţiilor.
„Nu e suficient să existe un eveniment cultural, trebuie să fie gândit astfel încât oamenii să simtă că au voie să fie acolo. Dacă un muzeu se prezintă ca o structură aproape moartă, rigidă, în care totul e sacru şi intangibil, nu e de mirare că generaţiile tinere nu se simt atrase. Trebuie să schimbăm discursul despre ce este un spaţiu cultural”, este ea de părere.
Elvira Lupşa recunoaşte însă că nu orice formă de cultură ar trebui să fie pentru toată lumea, însă este necesar să existe spaţii culturale în care o bună parte din oameni să se simtă bineveniţi. Cultura, spune ea, nu ar trebui să fie un test de inteligenţă sau de statut.
De altfel, cultura ar trebui să joace un rol de conexiune a oamenilor, să fie un „third place”, după cum spune Elvira Lupşa.
„Avem nevoie de mai multe «third places», spaţii care nu sunt nici acasă, nici la muncă. Cultura poate juca acest rol, dacă este gândită ca un loc viu, în care oamenii vin să stea, nu doar să consume”, subliniază ea.
Există percepţia cum că arta şi cultura, în general, este ceva elitist, inaccesibil pentru o masă de oameni, însă nu arta în sine este problema, de multe ori, ci felul în care este ambalată şi comunicată mai departe. „Dacă nu ai bagajul teoretic, nu înseamnă că nu ai dreptul să fii acolo.”
O altfel de expoziţie
Prin expoziţia The Art of the Game, ea asta a încercat să facă, să ofere sentimentul nu doar tinerilor, dar celor care au avut chiar şi cel mai mic contact cu jocurile video că sunt bineveniţi acolo.
Totuşi, cultura şi arta nu ar trebui să vireze către divertisment, existând o linie fină între cele două.
„Există o diferenţă foarte fină între artă şi divertisment. Arta te ancorează în prezent, te face atent, conştient. Divertismentul te pune mai degrabă în rolul de consumator. Provocarea este să faci arta accesibilă fără să o transformi în simplu entertainment”, explică ea.
Provocarea cea mai mare ţine de cum va reuşi cultura şi arta să aducă oamenii în spaţiile fizice, în contextul în care concurenţa a devenit tot mai mare.
„Oamenii nu mai ies atât de uşor din casă pentru evenimente culturale fizice. Concurenţa este uriaşă, anume streaming, gaming, conţinut online. Asta înseamnă că experienţa oferită de un muzeu trebuie să fie relevantă, vie, conectată la realitatea de azi”, consideră ea.
The Art of the Game este primul eveniment cultural de anvergură dedicat jocurilor video pe plan local, care se desfăşoară în perioada 8 noiembrie 2025 – 1 martie 2026. Expoziţia şi-a propus să arate că jocurile video au o componentă artistică importantă, de la designul şi munca din spate până la coloanele sonore realizate special pentru anumite jocuri.
Astfel, The Art of the Game vrea să propună o experienţă imersivă care îi poartă pe vizitatori prin esenţa jocurilor video, de la nostalgia adusă de arcades până la cele mai recente forme de expresie artistică. Expoziţia îi trece pe vizitatori prin patru paşi, anume discover, play, learn şi immerse, prin care aceştia descoperă cultura vizuală şi creativă a jocurilor, pornind chiar de la benzi desenate, muzică, ilustraţii şi referinţe din arata digitală.
De asemenea, vizitatorii pot chiar şi testa jocurile video, multe dintre ele făcute chiar de studiouri din România.
„Expoziţia The Art of the Game a fost gândită deliberat ca un spaţiu accesibil intelectual. Am încercat să combinăm familiaritatea cu surpriza, astfel încât nimeni să nu simtă că nu are ce căuta acolo, indiferent de bagajul cultural”, explică ea.
Un fenomen în continuă creştere
De altfel, fenomenul jocurilor video a luat o tot mai mare amploare şi nu doar din perspectiva numărului de jucători, dar şi a numărului de studiouri care creează jocuri video.
În România, există peste 200 de studiouri de jocuri video, potrivit datelor Asociaţiei Dezvoltatorilor Români de Jocuri, care au avut venituri de peste 343 milioane de euro în 2024. Cele mai mari companii de gaming de pe plan local în 2024, după cifra de afaceri, sunt Electronic Arts România, Ubisoft România, Amber Studio, Green Horse Games şi Gameloft România. Printre cele mai notabile jocuri dezvoltate sau co-dezvoltate recent în România se numără ASKA, EA FC 26 (Electronic Arts România), Dune: Awakening (Funcom) şi Assassin’s Creed Shadows (Ubisoft România).
Totuşi, foarte multe studiouri de pe plan local sunt de dimensiuni mici.
„Avem studiouri globale, precum Amber, dar şi foarte multe studiouri mici, indie, cu sub zece oameni. Jumătate dintre jocurile din expoziţie sunt produse în România”, explică Elvira Lupşa.
De multe ori, publicul larg asociază jocurile video cu violenţa, însă Elvira Lupşa consideră că o astfel de asociere nu are nicio bază ştiinţifică.
„Nu există corelaţii reale. Jocurile sunt un spaţiu sigur, fără consecinţe reale, în care poţi explora emoţii, roluri, alegeri”, subliniază ea.
Problema reală nu este violenţa, ci designul toxic al unor jocuri, în special cele de pe telefon, gândite exclusiv pentru monetizare. „Acolo ar trebui să se concentreze discursul public.”
Ce lecţii ar trebui să înveţe muzeele şi instituţiile culturale pentru a reuşi să atragă mai mulţi tineri? Ce spune Elvira Lupşa, curatoarea expoziţiei The Art of the Game?
►Publicul tânăr este mult mai deschis decât credem, dar cere un efort mai mare de comunicare şi de invitare reală. Nu e suficient să existe un eveniment cultural, trebuie să fie gândit astfel încât oamenii să simtă că au voie să fie acolo.
►Dacă un muzeu se prezintă ca o structură aproape moartă, rigidă, în care totul e sacru şi intangibil, nu e de mirare că generaţiile tinere nu se simt atrase. Trebuie să schimbăm discursul despre ce este un spaţiu cultural.
►Nu toată cultura trebuie să fie pentru toată lumea, dar trebuie să existe spaţii culturale în care majoritatea oamenilor să se simtă bineveniţi. Cultura nu ar trebui să fie un test de inteligenţă sau de statut.”
►Un spaţiu cultural ar trebui să invite, nu să intimideze. Să deschidă conversaţii, nu să le închidă. Altfel, riscăm să vorbim doar între noi, pentru un public tot mai mic.
►Oamenii nu mai ies atât de uşor din casă pentru evenimente culturale fizice. Concurenţa este uriaşă, anume streaming, gaming, conţinut online. Asta înseamnă că experienţa oferită de un muzeu trebuie să fie relevantă, vie, conectată la realitatea de azi.
Ce oferă expoziţia The Art of the Game, dedicată jocurilor video?
►The Art of the Game vrea să propună o experienţă imersivă care îi poartă pe vizitatori prin esenţa jocurilor video, de la nostalgia adusă de arcades până la cele mai recente forme de expresie artistică. Expoziţia îi trece pe vizitatori prin patru paşi, anume discover, play, learn şi immerse, prin care aceştia descoperă cultura vizuală şi creativă a jocurilor, pornind chiar de la benzi desenate, muzică, ilustraţii şi referinţe din arata digitală. De asemenea, vizitatorii pot chiar şi testa jocurile video, multe dintre ele făcute chiar de studiouri din România.
►„Expoziţia The Art of the Game a fost gândită deliberat ca un spaţiu accesibil intelectual. Am încercat să combinăm familiaritatea cu surpriza, astfel încât nimeni să nu simtă că nu are ce căuta acolo, indiferent de bagajul cultural”, explică ea.