Euro pentru ţarile din regiune: Polonia nu-l vrea pentru ca îi este bine fara el, în Ungaria adoptarea monedei e o arma politica în razboiul pentru putere dintre guvern şi opoziţie în contextul alegerilor, cehii ţin cu dinţii de coroana
Autor: Catalina ApostoiuBulgaria a devenit cea de-a 21-a membră a zonei euro la începutul acestui an în pofida opoziţiei venite din partea a jumătate din electoratul său, rămânând acum doar câteva ţări din UE care nu au făcut încă trecerea la euro. În regiune însă şansele adoptării euro sunt reduse.
Bulgaria a devenit cea de-a 21-a membră a zonei euro la începutul acestui an în pofida opoziţiei venite din partea a jumătate din electoratul său, rămânând acum doar câteva ţări din UE care nu au făcut încă trecerea la euro. În regiune însă şansele adoptării euro sunt reduse.
Polonia nu se grăbeşte să adere la zona euro, guvernul ţării argumentând că performanţa economică puternică a ţării arată că zlotul merită păstrat deocamdată. Ministrul polonez de finanţe Andrzej Domanski a declarat pentru Financial Times că cazul adoptării euro a slăbit în condiţiile în care Polonia a devansat majoritatea economiilor din zona euro, chiar în condiţiile în care statele membre UE sunt obligate să adopte moneda unică europeană odată întrunite anumite criterii.
Premierul Donald Tusk şi-a schimbat poziţia privitoare la euro de la preluarea mandatului în 2008, când ceruse ca Polonia să adopte moneda unică în 2012. Ţinta a fost abandonată în urma crizei datoriilor din zona euro şi pe fondul opoziţiei venite din partea partidului de dreapta Lege şi Justiţie. De la câştigarea de către Tusk a alegerilor parlamentare în octombrie 2023, zlotul s-a apreciat în raport cu euro, iar sondajele indică în mod consistent o majoritate a alegătorilor opunându-se euro.
Peste 62% dintre polonezi se opun aderării Poloniei la zona euro în următorii zece ani, relevă un sondaj IBRiS comandat la sfârşitul anului trecut de Rzeczpospolita.
Spre deosebire, în Ungaria 72% dintre locuitori susţin adoptarea monedei euro, potrivit unui sondaj realizat în octombrie-noiembrie 2025 de Eurobarometer pentru Comisia Europeană, citat de Reuters. Este cel mai ridicat nivel de susţinere din rândul restului de ţări UE care n-au trecut la euro în pofida euroscepticismului premierului Viktor Orban.
Ungaria nu ar trebui să adopte euro pentru că Uniunea Europeană „se dezintegrează“, iar ţara nu ar trebui să-şi lege şi mai strâns soarta de bloc, declara la finalul anului trecut Orban.
Comentariile lui Orban sunt în clară opoziţie cu agenda rivalului său Peter Magyar care urcă în sondaje. Acesta îşi bazează campania pe o promisiune de deblocare a fondurilor UE suspendate şi de a aduce ţara mai aproape de adoptarea euro.
Totuşi, nici Magyar nu are o dată ţintă pentru trecerea la moneda unică europeană.
În Cehia, susţinerea publică pentru euro se situează la 30%, iar noul guvern populist de dreapta condus de miliardarul Andrej Babis s-a angajat ferm că se va asigura că Cehia nu va adopta niciodată euro.
În schimb, acesta va căuta să consacre coroana cehă ca mijloc legal de plată şi să garanteze dreptul de a utiliza numerar.
Din România, premierul Ilie Bolojan a anunţat recent când ar putea România să înceapă procedurile de adoptare a monedei euro. Acum nu este pe agendă, dar ar putea fi o temă pentru alegerile din 2028, a spus şeful guvernului român.
În cazul Bulgariei, UE a stabilit un curs de 1 euro la 1,95583 leva în cadrul Mecanismului European al Ratelor de Schimb la care ţara a aderat în 2020, ca o condiţie pentru adoptarea euro. astfel, leva a fost legată oficial de euro. Cu toate acestea, leva fusese deja legată informal de euro din 1999, când Germania a trecut la această monedă. Acest lucru se datorează faptului că Bulgaria îşi legase moneda de marca germană în 1997, în încercarea de a-şi stabiliza economia şi a controla inflaţia în creştere.
Prin urmare, spun mulţi analişti, adoptarea oficială a monedei unice ar putea să nu aducă o schimbare atât de mare pe cât se tem unii.