Ucraina îl contrazice public pe Titus Corlatean si îl acuza de dezinformare. Cum a izbucnit conflictul

Cuprins: Ce a spus Titus Corlățean la Consiliul Europei Răspunsul Ambasadei Ucrainei Explicații despre reforma educației Mesaj politic și diplomatic Ambasada Ucrainei la București a intervenit ferm după declarațiile senatorului PSD Titus Corlățean făcute la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Într-un gest rar pentru diplomația ucraineană, reprezentanța de la București a transmis un punct de vedere amplu prin care respinge afirmațiile fostului ministru român și le cataloghează drept neadevărate . La finalul lunii ianuarie, senatorul a susținut că autoritățile de la Kiev ar urma să închidă un număr important de unități de învățământ cu predare în limba română. Aceste declarații au generat un val de reacții, iar partea ucraineană a simțit nevoia să ofere clarificări detaliate. De la tribuna forului european, parlamentarul român a lansat un avertisment legat de situația educației pentru comunitatea românească din Ucraina. „Am ajuns într-un moment critic, când restrângerea educației în limba maternă pentru români va ajunge la un prag de neacceptat: la 1 februarie 2026, deci în doar 2 zile, autoritățile ucrainene intenționează să închidă 28 din cele 32 de “licee academice” românești. O adevărată dramă pentru etnicii români! Cerem Ucrainei să amâne și să reconsidere aplicarea acestei decizii!”, a susținut Corlățean. El a extins criticile și asupra situației religioase a comunității românești, afirmând că ar exista presiuni asupra preoților de etnie română. „Mai mult, libertatea religioasă este supusă la tot mai multe presiuni: amenințarea la adresa preoților ortodocși români de către oameni ai serviciilor de securitate ucrainene și alte autorități și forțarea lor să intre, cu bisericile românești, în Biserica națională ucraineană va însemna obligarea lor de a sluji în ucraineană, deci practic asimilarea bisericii ortodoxe românesti și dispariția identității religioase românesti din Ucraina”, a mai spus senatorul PSD. El a mai susținut că unii preoți ar fi fost constrânși să accepte anumite decizii sub amenințarea trimiterii pe front și a reproșat Kievului că nu acceptă înființarea unei structuri religioase românești autonome. „Presiunile includ și recrutarea și trimiterea pe front, în război, a unor preoți “necooperanți” de etnie română! În același timp, autoritățile de la Kiev evită soluția oferită de mai bine de 1 an și jumătate: înregistrarea unei asociații religioase ortodoxe românești, care să desprindă bisericile românești de sub influența istorică a Patriarhiei Moscovei, ceea ce ar fi foarte bine (!), dar care să nu fie încorporată cu forța în Biserica națională ucraineană și care să își păstreze identitatea românească și dreptul de a decide”, a arătat Corlățean, informează Digi24. Reprezentanța diplomatică ucraineană a transmis un mesaj amplu în care respinge punct cu punct acuzațiile formulate de oficialul român: „Ambasada Ucrainei în România a atras atenția asupra răspândirii în spațiul informațional a unei declarații critice nefondate a membrului Senatului Parlamentului României, Titus Corlețan, cu privire la starea asigurării în Ucraina a dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității naționale române.” Diplomații ucraineni au subliniat că informațiile legate de închiderea școlilor nu corespund realității: „În special, senatorul afirmă că «din 1 februarie 2026, în Ucraina vor fi desființate 28 din cele 32 de licee academice cu predare integral sau parțial în limba română, care funcționează în regiunea Chernivtsi». Subliniem că această declarație nu corespunde realității.” Potrivit misiunii diplomatice, în regiunea Cernăuți funcționează un număr mult mai mare de instituții educaționale cu predare în limba română, iar acestea își continuă activitatea: „În regiunea Chernivtsi din Ucraina funcționează 63 de școli cu limba română de predare (integral sau parțial) și 11 filiale cu limba română de predare, care sunt instituții de învățământ deplin funcționale și situate în zone rurale îndepărtate. Toate aceste instituții de învățământ au funcționat până la 1 februarie 2026 și continuă să funcționeze după această dată.” Partea ucraineană a explicat că schimbările din sistemul de învățământ fac parte dintr-un proces mai amplu început încă din 2017 și că nu este vorba despre desființări de școli: „Trebuie subliniat faptul că: - reforma învățământului secundar superior (liceal) nu prevede închiderea niciunei școli; - instituțiile de învățământ care nu vor deveni licee academice vor continua să funcționeze ca gimnazii (clasele 1-9); - niciun document oficial al Ministerului Educației și Științei din Ucraina sau al autorităților locale nu prevede reducerea numărului de instituții de învățământ în 2027.” Ambasada a insistat că obiectivul reformei este apropierea de standardele europene și creșterea calității educației: „Scopul reformei este de a îmbunătăți calitatea educației, de a adapta educația la cerințele actuale, de a oferi copiilor posibilitatea de a obține cunoștințe de specialitate de calitate în liceu și de a trece la sistemul european de învățământ prin introducerea învățământului de 12 ani.” În finalul poziției oficiale, diplomații ucraineni au transmis că drepturile minorităților sunt respectate și că direcția Kievului rămâne una europeană: „Accesul la educație în limba maternă va fi asigurat în mod continuu și în viitor. Ambasada subliniază că Ucraina respectă legislația națională progresistă și angajamentele internaționale asumate în domeniul protecției drepturilor minorităților (comunităților) naționale.” Totodată, reprezentanța a punctat că reforma educațională face parte din efortul de integrare europeană: „Politica statului nostru este deschisă, prietenoasă și orientată către aderarea la Uniunea Europeană, cu respectarea standardelor europene consacrate.”

Ucraina îl contrazice public pe Titus Corlatean si îl acuza de dezinformare. Cum a izbucnit conflictul

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ