Bâlbele unui deputat PSD dupa ce i s-au pus întrebari pe propriul proiect de lege: A uitat ca el e legiuitorul. Propunerea ar transforma Colegiul Psihologilor „într-un cartel”

Proiectul de lege care prevede noi norme pentru psihologi și psihoterapeuți stârnește îngrijorări după ce practicanții și studenții au avertizat că modificările ar putea permite abuzuri ale Colegiului Psihologilor, ar provoca exodul specialiștilor la început de carieră în străinătate și ar majora semnificativ tarifele terapiei. Deputatul Mihai Ghichiu ( PSD ), președintele Comisiei pentru Învățământ și inițiator al legii, a răspuns, în exclusivitate, îngrijorărilor exprimate pentru Ziare.com de către un student psihoterapeut aflat în formare, doi psihologi clinicieni în supervizare și un psiholog supervizor în psihopedagogie specială. În urma controverselor stârnite de lege în spațiul public, toți parlamentarii USR care semnaseră inițial proiectul și-au retras apoi semnătura. Proiectul a fost redactat în forumurile de conducere ale Colegiului Psihologilor și semnat inițial de 20 de parlamentari, majoritatea din USR . Reprezentanții Colegiului afirmă că pentru redactarea proiectului s-au cheltuit 200.000 de euro, sumă destinată serviciilor unei case de avocatură și indemnizațiilor de ședință ale membrilor Consiliului Național care au participat la dezbateri. Pentru a-și practica meseria, psihologii vor fi obligați să susțină un test anual standardizat din partea Colegiului Psihologilor. Totodată, vechimea în muncă urmează să fie recunoscută numai dacă psihoterapeutul realizează un venit net anual egal cu cel puțin 12 salarii minime brute. De asemenea, potrivit proiectului, Colegiul Psihologilor ar primi atribuții de reglementare, autorizare, control și sancționare, fără mecanisme independente de verificare, ceea ce, potrivit contestatarilor, reprezintă un risc de abuz de putere. Ads „Colegiul Psihologilor vrea să se transforme în cartel cu acte în regulă” Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri&gt;&gt; Un student psihoterapeut aflat în formare, doi psihologi clinicieni în supervizare și un psiholog supervizor în psihopedagogie specială au vorbit, pentru Ziare.com , despre efectele proiectului de lege. Aceștia au primit câte un pseudonim, dorindu-și să-și ascundă identitatea pentru a se feri de eventuale abuzuri. Daniela, psiholog supervizor în Psihopedagogie Specială, a avertizat asupra faptului că proiectul de lege va duce la vicierea identității profesionale. „Psihopedagogia specială este o profesie de sine stătătoare, dobândită prin licență universitară (3-5 ani). În proiectul de lege, aceasta este tratată, prin art. 28, în mod discriminatoriu, ca un „curs de specialitate postuniversitară” sau ca o „competență generală”, „specialitate interdisciplinară”, subordonată psihologiei. Proiectul de lege refuză recunoașterea titulaturii oficiale de „psihopedagog special”, asimilând această categorie sub formula generică și peiorativă de „deținători ai dreptului de liberă practică [...] care nu dețin titlul profesional de psiholog”. Ads Această redactare este imprecisă și poate genera interpretări eronate, conducând la o discriminare profesională indirectă. Titulatura unei profesii este conferită de diploma de licență obținută în cadrul sistemului de învățământ superior acreditat (Psihopedagogie Specială). Utilizarea unei terminologii generice de „non-psiholog” subminează autoritatea științifică a licenței și afectează calitatea intervenției de specialitate, termenul utilizat în proiect încălcând demnitatea profesională și dreptul la identitate ocupațională. Mai mult, o astfel de abordare poate permite exercitarea activităților de către persoane fără formare specifică, periclitând calitatea intervenției de recuperare pentru persoanele cu handicap (protejate prin Legea 448/2004), cu consecința încălcării standardelor profesionale. Colegiul Psihologilor din România (CPR) ar putea deveni un organism de control disproporționat, care va exercita monopol asupra formării profesionale. Abuzurile pot apărea prin impunerea unor cursuri de formare continuă costisitoare, acreditate doar de către CPR, ignorând gradele didactice sau formările universitare și prin suspendarea dreptului de practică pe criterii care nu țin de calitatea actului terapeutic-educațional, ci de norme administrative interne ale Colegiului. De asemenea, în timp ce absolvenților de psihologie (4-5 ani) li se recunoaște nivelul studiilor fără condiționări (art. 7), absolvenții de psihopedagogie specială cu același număr de ani de studii sunt obligați prin art. 56 să parcurgă programe suplimentare de master pentru a accede la aceleași drepturi”, a relatat aceasta. Ads Matei, absolvent de Psihologie și, în prezent, aflat în formare, în anul al III-lea, pentru a deveni psihoterapeut, a transmis că „prin noua lege pe care și-o dorește trecută, Colegiul Psihologilor vrea să se transforme în cartel cu acte în regulă”. Acesta a atras atenția că modificările legislative i-ar afecta disproporțional pe psihoterapeuți, Colegiul Psihologilor dorindu-și „mai mulți studenți care să verse profesorilor pe meditații bani pentru a da masterul la Psihologie, deși noi oricum suntem obligați să mai stăm 4 ani în formare după ce terminam licența.” Diferența dintre psihologi și psihoterapeuți este că psihologul evaluează și poate emite avize, iar psihoterapeutul oferă ședințe de terapie pentru probleme emoționale și comportamentale. Referitor la regula potrivit căreia vechimea în muncă urmează să fie recunoscută numai dacă psihoterapeutul realizează un venit net anual egal cu cel puțin 12 salarii minime brute, Matei a transmis că „prețul terapiei va ajunge ridicol de mare, în condițiile în care și așa oamenii își permit greu. Îmi e dificil să îmi imaginez cum pacienții din orașele mici sau de la țară își vor mai putea continua terapia, fără de care tratamentul nu poate da roade cum trebuie. Iar psihoterapeuților le va fi greu să se ocupe sub formă de voluntariat de pacienții din rural, câtă vreme vor fi presați să-și facă targetul de bani, că altfel pot pierde complet dreptul de liberă practică. Rămâne de văzut în ce condiții practica mai e, însă, liberă dacă proiectul ăsta o să fie aprobat de Parlament.” Ads Ana, psiholog clinician în supervizare , a relatat că „apar premise reale pentru abuzuri de putere din partea Colegiului Psihologilor, care ar urma să decidă asupra atestării și progresiei profesionale, să aplice sancțiuni și să soluționeze contestații, ceea ce contravine principiilor de bază ale dreptului administrativ și jurisprudenței constituționale. Pentru psihologii aflați în supervizare, care se află într-o poziție profesională vulnerabilă, această concentrare de putere creează un raport profund dezechilibrat și deschide posibilitatea unor decizii arbitrare, dificil de contestat în mod real.” „În mod previzibil, aceste măsuri pot contribui la un exod al tinerilor psihoterapeuți aflați în formare. Lipsa de predictibilitate, riscul pierderii dreptului de practică sau al blocării progresiei profesionale și suprapunerea unor costuri suplimentare peste investițiile deja foarte mari în formare și supervizare fac ca exercitarea profesiei în România să devină mai puțin atractivă. Pentru mulți tineri profesioniști, migrarea către alte state membre ale Uniunii Europene, unde regulile sunt mai clare și mai stabile, sau chiar abandonarea profesiei, pot deveni opțiuni demne de luat în calcul”, a mai explicat Ana. Ads Marius, psiholog clinician si psihoterapeut practicant în supervizare, a transmis, printre altele: „Pentru mine, practicarea meseriei ar deveni semnificativ mai dificilă prin creșterea obligațiilor administrative, a taxelor și a condiționărilor formale. Timpul și resursele mele ar fi deturnate de la formarea reală și munca clinică către birocrație, ceea ce îmi limitează autonomia profesională și capacitatea de a-mi exercita meseria responsabil. (...) Acest climat afectează calitatea muncii mele și siguranța beneficiarilor, favorizând inclusiv apariția practicii informale. Cum se apără inițiatorul legii din partea PSD . Deputatul, pus în dificultate după ce a fost întrebat detalii din lege Deputatul Mihai Ghichiu (PSD) a semnalat că există posibilitatea ca actualul proiect de lege să fie restituit Colegiului Psihologilor, în funcție de rezultatul dezbaterii publice. Acesta a subliniat în mai multe rânduri că proiectul de lege nu este scris de el, ci primit de la Colegiul Psihologilor, și a fost pus în dificultate încercând să numească detalii cheie ale proiectului de lege. Ads Î: Cât de sigur sunteți că aceste prevederi nu ar duce la abuzuri ale Colegiului Psihologilor? M.G. : „Le-am spus și celorlalți colegi din presă cu care am discutat că acest proiect este în dezbatere parlamentară. Când va ajunge la Camera Deputaților, va fi o dezbatere publică cu participare largă. Vom vedea în ce măsură acest proiect poate fi amendat. Există inclusiv varianta în care proiectul va fi restituit și va fi redepus altul. Până nu vedem o dezbatere publică, eu am primit — vă spun — sute de mesaje, atât în sens pozitiv, cât și negativ. Unii ne-au felicitat și au venit cu propuneri de modificări. Alții au zis că forma actuală este de neacceptat. De aceea cred că soluția este dezbaterea: în cadrul ei fiecare va veni cu argumentele sale și vom decide la momentul respectiv. În cele din urmă, inițiatorii vom decide ne păstrăm sau nu semnătura pe acel proiect venit de la Colegiul Psihologilor, adoptat cu o largă majoritate de ei. Mai departe, mi-e greu să comentez fiecare opinie în parte. Ads Din perspectiva publică, suntem foarte deschiși, nu va fi un proiect care să treacă pe repede înainte. Cu siguranță va fi un proiect care va fi dezbătut în toate comisiile; estimez că vor fi cel puțin 3–4 comisii avizatoare. Există, evident, aspecte care pot fi îmbunătățite — unele propuneri le-am primit deja. Prin discuțiile cu colegii psihologi am ajuns la concluzia că anumite prevederi pot fi îmbunătățite.” Î: Ne puteți da exemple de prevederi care ar putea fi îmbunătățite? M.G. : „Nu, asta e o părere personală. Vor decide comisiile de specialitate, nu cred că e cazul acum să discutăm toate aceste aspecte. Pentru mine, argumentele colegilor au fost convingătoare și le voi prezenta în comisiile de raport. Acestea m-au convins că anumite aspecte pot fi îmbunătățite.” Î: Puteți explica totuși, pentru publicul larg, problemele principale pe care proiectul de lege își dorește să le rezolve? M.G. : „Sunt mai multe zone, începând de la modul în care se face pregătirea, adică zona pregătirii academice, care, de fapt, este și zona pe care eu m-am uitat și care mă interesează. Problemele merg până la funcționarea Colegiului, care nu este neapărat zona mea de competență și despre care nu voi intra în detaliu. Eu sunt președinte al Comisiei de Învățământ, iar pe mine m-au interesat aspectele legate de pregătirea celor care urmează să intre în această profesie. Plus că, dacă ne uităm la termenele de tranziție, în principiu, legea nu ar trebui să îi afecteze pe cei care sunt în proces de formare, dacă plecăm de la ipoteza pe care ați menționat-o. Eu nu susțin că proiectul este perfect, nici că nu ar fi nevoie de dezbatere, din contră, putem ajunge la concluzia că e nevoie de atât de multe modificări încât acest proiect să fie respins și depus altul. Acest proiect a venit către noi din partea Colegiului Psihologilor, nu este scris în Parlament, de către un coleg sau de altul. Dar proiectul a fost adoptat cu o largă majoritate de organele de conducere ale acestui Colegiu, iar aceasta este o meserie liberală. Sunt o serie de prevederi inclusiv europene pe care legea actuală nu neapărat că le contrazice, dar le plasează la limita interpretării. Vom vedea concluziile dezbaterilor, nu există nicio patimă din acest punct de vedere, scopul tuturor inițiatorilor este să avem o lege bună, nu neapărat o lege rapidă.” Î: Puteți face lumină cu privire la problemele în privința formării psihologilor pe care le-ați identificat înainte să vă semnați ca inițiator? M.G. : „Le vom discuta la dezbaterea publică, sunt mai multe zone și sincer să fiu eu mă pregătesc să intru la Grupul PSD, dar am zis să nu pară că vreau să vă închid telefonul.” Î: Ca inițiator al legii ar trebui să știți totuși care ar fi o problemă generală în formarea psihologilor, ați declarat mai devreme că aspectul acesta v-a interesat cel mai mult. Ne puteți formula pe scurt un răspuns, încât să aveți timp? M.G. : „Nu voi face această declarație, dacă asta vreți să obțineți de la mine. Orice aș spune eu va nemulțumi pe cineva care a intrat în profesie într-un anumit moment. Vă vom trimite invitația la dezbaterea publică, vă așteptăm cu mare plăcere. Sunt convins că dezbaterea va clarifica multe dintre aceste ping-pong-uri. Dacă primeam un feedback total negativ, eu mi-aș fi retras semnătura de pe proiectul de lege, dar părerile sunt destul de împărțite.” Î: Ați făcut referire la prevederi europene pe care le-ar încălca actuala lege, ne puteți da exemple de modele internaționale care au fost luate în calcul în crearea proiectului nou? M.G. : „Avem inclusiv o lege în România care transpune cum funcționează meseriile liberale. Dacă vă uitați la prevederile din legea respectivă, comparativ cu legea din 2004, o să vedeți că unele dintre ele sunt la limita interpretării. Dacă aveți multe întrebări pe conținut, rugămintea mea ar fi să discutați cu Consiliul Psihologilor. Insist că proiectul aparține Colegiului Psihologilor, parlamentarii au semnat pe buna-credință că fiecare meserie se auto-reglementează, mai ales că vorbim de o meserie liberală, nu vorbim de funcționari publici.” Î: Doar pentru că aceasta este o meserie liberală nu exclude faptul că proiectul de lege conferă posibilitatea abuzului de putere din partea Consiliului Psihologilor. Mai ales că sunteți reprezentantul unui partid de stânga, social-democrat, nu considerați că atenția ar trebui centrată mai mult în direcția aceasta? M.G. : „Din câte știu, Colegiul Psihologilor este votat de toți psihologii, deci este reprezentativ. În al doilea rând, cred că am spus și mai devreme că vom avea o dezbatere publică. Eu vă mărturisesc că sunt situații de colegi care erau împotriva proiectului săptămâna trecută, dar care acum mă contactează pentru a încerca să îl îmbunătățim.” Î: Cât estimați că se vor scumpi prețurile de terapie în eventualitatea trecerii proiectului de lege în forma actuală? M.G. : „Nu pot să fac această estimare, e posibil poate chiar să scadă, în funcție de cum va arăta proiectul aprobat la final de Parlament.” Î: Dar ținând cont de faza actuală a proiectului pe care îl inițiați în Parlament? M.G. : „Nu vă pot răspunde la această întrebare. Limitele le va transmite legiuitorul.” Î: Dumneavoastră sunteți legiuitorul, de aceea vă întreb. „De acord , dar așa cum am zis toată discuția, trebuie să avem răbdare. Dacă proiectul de lege nu e reprezentativ pentru majoritatea psihologilor, aspectul acesta va reieși la dezbatere.” Î: Puteți clarifica puțin, întrucât nu se înțelege: legiuitorul de facto sunteți dumneavoastră sau Colegiul Psihologilor? M.G. : „Colegiul Psihologilor a transmis o propunere, pe care legiuitorul o va dezbate cu toată profesia și cu alte persoane interesate”.

Bâlbele unui deputat PSD dupa ce i s-au pus întrebari pe propriul proiect de lege: A uitat ca el e legiuitorul. Propunerea ar transforma Colegiul Psihologilor „într-un cartel”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ