Preţul ridicat al electricităţii din România este determinat în mare parte de importurile costisitoare din orele de vârf şi de volatilitatea pieţei, nu doar de costul gazului, afirmă Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. În lipsa unei producţii interne suficiente, energia cumpărată pe piaţa spot la preţuri foarte mari afectează competitivitatea economiei, însă[...]

Preţul ridicat al electricităţii din România este determinat în mare parte de importurile costisitoare din orele de vârf şi de volatilitatea pieţei, nu doar de costul gazului, afirmă Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. În lipsa unei producţii interne suficiente, energia cumpărată pe piaţa spot la preţuri foarte mari afectează competitivitatea economiei, însă autorităţile estimează o scădere a tarifelor începând din a doua parte a lui 2026, odată cu intrarea în funcţiune a centralei de la Mintia şi a unor capacităţi de stocare în baterii.

“Din cauza că importăm la preţuri spot foarte ridicate, asta duce în sus preţul şi ne creează o problemă cu competitivitatea. De asta, gazul şi cel puţin centrala la Mintia, odată ce va intra în funcţiune, va corecta orele de vârf. Gazul natural are acest mare avantaj. Cum nuclearul este o energie în bandă pe care te bazezi tot timpul, gazul natural poate să îţi corecteze orele de vârf. Şi, odată cu intrarea în funcţiune a primelor baterii, a primelor capacităţi de stocare, pe care le vedem şi în 2026 şi într-un ritm mai accelerat în 2027, deja şi cu ajutorul regenerabilelor putem corecta orele de vârf. Din acest motiv, plus alte măsuri ale guvernului, estimăm pentru a doua parte a lui 2026 şi 2027 o scădere sensibilă a preţului electricităţii per global în România. Dar, pentru asta, trebuie să terminăm Mintia şi trebuie să implementăm bateriile”, a spus Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei la evenimentul ZF Power Summit 2026.

Ce a mai spus Cristian Buşoi:

♦Pentru Ministerul Energiei, proiectul Neptun Deep, în mod particular, şi potenţialul gazului din Marea Neagră, la modul general, sunt o prioritate absolută. Este cel mai strategic proiect al României.

♦Există un mare interes pentru gazul din Marea Neagră: Germania, Ungaria, dar şi alte ţări din regiune sau din Uniunea Europeană sunt interesate să achiziţioneze cantităţi cât mai mari posibil.

♦Dar dacă vom finaliza Mintia, Iernut, dacă Romgaz va prelua Azomureş şi vor mai fi şi alte iniţiative de valorificare superioară a gazului natural, atunci evident că o utilizare în România, cu valoare adăugată mai mare, ar fi de preferat decât vânzarea către alte ţări din Uniunea Europeană, dar, în orice caz, cerere pentru gazul din Marea Neagră va exista cu siguranţă.

♦Dintr-o cantitate estimată de 8 miliarde de metri cubi pe an, începând cu 2027, jumătate este a Romgaz, jumătate a OMV Petrom. În ceea ce priveşte Romgaz, planul este să utilizeze gazul pentru capacităţile din România şi pentru parteneriatele pe care le au în România.

♦OMV Petrom are în vedere şi o parte de export, dar şi o parte pentru a-şi creşte propria producţie.

♦Dacă Azomureş şi Iernut vor fi parte a Romgaz, evident că va trebui să fie un preţ transparent, dar cumva are o logică să existe un preţ care să aibă o logică şi comercială, şi industrială. Nu cred că vom avea o scădere dramatică a preţului gazului natural cât timp suntem într-o piaţă europeană şi cât timp, la nivel european, nu venim cu soluţii mai clare de creştere a producţiei de electricitate şi de aprovizionare la preţuri decente.

♦Am prelungit schema pentru consumatorii vulnerabili. Mă aştept să existe discuţii la nivelul Comisiei Europene. Am început o procedură de pre-infringement şi pe vechea schemă care expiră acum la sfârşitul lunii martie.