De la un capat la altul al Europei, benzinarii sunt acuzaţi ca profita de razboiul din Orientul Mijlociu pentru a creşte preţurile carburanţilor. Cine este de vina, cine profita cu adevarat şi cine poate opri scumpirile, care pot avea efecte în lanţ? Statul poate reduce TVA. Dependenţa UE de importurile de petrol este de peste 90%
Autor: Bogdan CojocaruCreşterea peste noapte a preţurilor carburanţilor în Europa în contextul izbucnirii unui nou război în Orientul Mijlociu a stârnit furia şoferilor şi acuzaţii că furnizorii de benzină şi motorină şi operatorii de benzinării încearcă să profite de situaţie pentru a-şi umfla profiturile.
De la un capăt la altul al Europei, benzinarii sunt acuzaţi că profită de războiul din Orientul Mijlociu pentru a creşte preţurile carburanţilor. Cine este de vină, cine profită cu adevărat şi cine poate opri scumpirile, care pot avea efecte în lanţ? Statul poate reduce TVA. Dependenţa UE de importurile de petrol este de peste 90%
Creşterea peste noapte a preţurilor carburanţilor în Europa în contextul izbucnirii unui nou război în Orientul Mijlociu a stârnit furia şoferilor şi acuzaţii că furnizorii de benzină şi motorină şi operatorii de benzinării încearcă să profite de situaţie pentru a-şi umfla profiturile. Justificări au ambele tabere. Autorităţile, în unele state, au anunţat că urmăresc cu atenţie ce se întâmplă. Ca în mai orice criză, există pierzători şi câştigători. Cineva trebuie să plătească. În cazul scumpirii carburanţilor, primii care scot mai mulţi bani din buzunar sunt şoferii. Apoi urmează şi ceilalţi participanţi la economie. Câştigătorul suprem este statul, după cum arată Handelsblatt, principalul ziar de business din Germania.
În Germania, cea mai mare economie din Europa, vineri, ultima zi de lucru de dinaintea izbucnirii războiului din Iran, care s-a extins în Orientul Mijlociu, preţul mediu al unui litru de motorină la benzinărie era de 1,74 de euro. Combustibilul folosit de motoarele diesel nu era tocmai ieftin, dar preţul era stabil. Până marţi, motorina s-a scumpit la peste 1,90 de euro litrul. Joi, nicio benzinărie nu vindea mai ieftin de 2 euro pe litru.
Acest nivel e încă departe de maximul de 2,3 euro pe litru atins în martie 2022, când Europa era lovită de o criză de energie cruntă şi de valuri de inflaţie fără precedent. 2022 este anul în care Rusia a invadat pentru a doua oară Ucraina, iar cele mai multe ţări din UE s-au văzut nevoite să renunţe la gazele şi petrolul rusesc. Germania, care s-a lăsat sedusă de preţurile mici ale gazelor ruse şi de abundenţa lor, a avut de pătimit cel mai mult.
Pe de altă parte, costul actual cu motorina este cu mult peste minimul de 1,54 de euro pe litru atins în iunie 2025. Motorina este luată ca reper pentru creşterile actuale de preţuri pentru că este carburantul cel mai afectat de războiul din Golf, regiunea fiind mare exportator, iar UE mare importator. Există motive bune pentru creşterea preţurilor la benzinării, din punctul de vedere al benzinarilor. Cotaţiile petrolului Brent, referinţa pentru piaţa internaţională, au crescut de vineri până ieri de la 73 de dolari pe baril la 83 de dolari pe baril.
Însă mulţi consumatori se simt furaţi. În Germania, politicienii profită şi ei de situaţie. Esra Limbacher, reprezentanta gupului conservator Cercul Seeheimer din partidul SPD, care în cele mai recente alegeri a cedat mult teren în faţa extremiştilor de la AfD, a acuzat operatorii de benzinării că îşi jecmănesc clienţii. Preţurile carburanţilor au început să crească de cum a izbucnit războiul. Cu siguranţă că benzina şi motorina vândute de benzinării în weekend şi în zilele care au urmat nu au fost procesate din petrol achiziţionat mai scump. Suspiciunea că firmele profită de situaţia geopolitică pentru a-şi creşte profiturile este puternică. Însă acuzaţiile că furnizorii de carburanţi sunt oportunişti este prea simplistă.
În primul rând, preţurile carburanţilor au crescut mai rapid decât cotaţiile ţiţeiului, un efect al dependenţei Europei de motorina importată din Orientul Mijlociu prin strâmtoarea Ormuz, pe unde traficul vapoarelor a fost blocat din cauza războiului. Preţurile au crescut imediat după izbucnirea conflictului pe pieţele futures, ceea ce s-a văzut în preţurile de retail.
Apoi, cel mai mare beneficiar al scumpirilor cărburanţilor la benzinării este de obicei statul. În Germania, taxele şi accizele la motorină reprezintă mai mult de jumătate din preţ – 56%. La benzină, cota este mai mare, de două treimi. Valoric, acciza pe benzină percepută în Germania este spre topul clasamentului european, potrivit Tax Foundation, aceasta variind de la 0,85 euro pe litru în Olanda la 0,36 de euro pe litru în Bulgaria. Cu acciza pe benzină de 0,60 euro pe litru, România este mai degrabă la nivelul Occidentului, adică spre vârful clasamentului în funcţie de valoare, decât în Europa de Est. Acciza este de 0,41 euro pe litru în Ungaria şi de 0,42 euro pe litru în Polonia.
La accize se adaugă şi alte taxe, cum ar fi cele pentru protejarea mediului şi descurajarea şofatului. Pentru guverne ar fi greu să umble la accize şi la taxele de mediu pentru a uşura impactul preţurilor carburanţilor asupra bugetelor gospodăriilor care au maşini şi afacerilor deoarece acestea sunt legate de reglementările UE. Însă orice guvern poate reduce TVA. De obicei, creşterea preţurilor carburanţilor se vede rapid în scumpiri în alte locuri, de la alimente la transportul în comun.
Scumpirea carburanţilor creează inflaţie. Principalul câştigător din inflaţie este tot statul, ca încasator de TVA, o taxă pe consum, în cazul în care consumul nu scade simţitor. Nu doar Germania are probleme cu scumpirea carburanţilor. Ieri, responsabilii cu finanţele şi cu economia din guvernul Franţei au discutat cu furnizorii de carburanţi pentru a calma publicul.
Guvernul a asigurat că se aşteaptă la scumpiri minime, „controlate şi limitate“, şi a avertizat că va verifica dacă majorările de preţuri sunt în ton cu tendinţele de pe piaţă. De asemenea, executivul a constatat că pe 97% din teritoriul ţării nu sunt probleme. Şi CE a căutat să liniştească publicul, atrăgând atenţia că Orientul Mijlociu nu este principala sursă de petrol a UE. Însă piaţa petrolului este una globală. Problemele dintr-o parte se simt imediat peste tot. Dependenţa UE de petrolul de import este de peste 90%.
Comercianţii de carburanţi sunt acuzaţi că profită de război pentru a creşte preţurile din Irlanda până în Coreea de Sud şi Australia. Guvernul sud-coreean ia deja în considerare plafonări de preţuri. Nu doar combustibilii se scumpesc în contextul războiului.
Conflicul perturbă şi lanţurile globale de fertilizatori pentru agricultură. Aceasta înseamnă preţuri mai mari pentru fermieri când încep tratamentele şi însămânţările de primăvară în emisfera nordică. De asemenea, sunt perturbate şi lanţurile comerciale pentru produse agricole.