Cronica unei morti neanuntate. Decaderea USR de la partidul star anti-sistem, la prapastia irelevantei electorale

USR a obținut la alegerile europarlamentare din 2024, ca parte din Alianța Dreapta Unită, 8,71% din voturi. La alegerile locale, partidul a luat sub 2% din primăriile din țară. Rezultatele indică o cădere spectaculoasă pentru partidul care se voia a fi principala forță de opoziție pentru PSD și PNL: în urmă cu cinci ani, USR obținea peste 22% la alegerile europarlamentare și avea planuri de creștere.Toate acestea s-au năruit, însă, într-o perioadă relativ scurtă, iar rezultatele alegerilor recente indică un declin puternic. Scurta și tumultuoasa istorie a USR nu a fost lipsită de scandaluri, rupturi, degringolade care au avut un singur rezultat concret: diluarea și pierderea tracțiunii chiar și în rândul electoratului fidel la un moment dat. Cum s-a ajuns aici și ce urmează pentru partidul care era, la un moment dat, speranța schimbării în România? Panorama a stat de vorbă cu experți, dar și oameni din interiorul partidului, foști și actuali membri, pentru a afla răspunsuri la mai multe întrebări complicate.Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!Sunt de acord cu Termenii și condițiile .Ai doar un minut? Cinci idei pe care să le reții din articolUSR a început ca partid local, numindu-se Uniunea Salvați Bucureștiul. Era concentrat pe corupția administrației locale, dar și pe dezvoltarea imobiliară haotică. Drept urmare, nu avea un traseu ideologic bine desenat. Transformarea USB în USR a venit cu multiple probleme birocratice și de organizare, dar dincolo de toate a forțat partidul să adopte poziții ideologice pe diferite teme de politici publice, ceea ce a dus la primele tensiuni interne. Așa s-a format tabăra Cristian Ghinea-Dan Barna, cea care avea să preia puterea după plecarea lui Nicușor Dan din partid. După acest moment, USR a fost condus „despotic” de noua conducere: a urmat eliminarea continuă a facțiunilor dizidente din partid și eroziunea proceselor democratice interne. Au venit și deconturile electorale pentru un partid care nu a știut să treacă peste tema anticorupției și să vină cu un mesaj nou. Declinul puternic între 2019 și 2024 poate fi explicat prin mai mulți factori: haosul intern, lipsa aducerii unor noi teme în discuțiile publice, intrarea la guvernare, alianțele cu partide clasice de tipul PNL sau PMP, dar și apariția AUR, care a preluat din electorat. Viitorul USR ar putea să arate mai bine, dacă partidul ar face o reconstrucție semnificativă în interior, însă nu pare să existe apetit pentru asta.Începuturile. USB și intrarea într-o lume nouă: „Nu știam cu ce se mănâncă politica” Nașterea USR nu poate să fie separată de Uniunea Salvați Bucureștiul (USB). În 2008, Nicușor Dan , un matematician preocupat de problemele de urbanism și corupție ale Capitalei, forma, împreună cu alți activiști, Asociația Salvați Bucureștiul, prin care încerca să tragă la răspundere autoritățile locale pentru felul în care sunt folosite fondurile publice. Șapte ani mai târziu, Asociația era transformată în Uniunea Salvați Bucureștiul, după ce Nicușor Dan și-a dat seama, în 2012, că nu are nicio șansă să candideze la Primăria Bucureștiului ca independent. S-a gândit că are nevoie de o structură politică, care să îl ajute să își pună în aplicare proiectele și să poată avea oameni și în consiliul local, pentru a i le sprijini. Așadar, pasul a venit natural: asociația a devenit partid politic.USB a fost creată și coagulată în jurul nemulțumirilor pe care le aveau membrii fondatori față de Primăria Municipiului București. „Te lovești de tot felul de doamne din primărie care vin cu Louboutin la birou și cu niște mașini luxoase, pe niște salarii de 5-7.000 de lei. Și de niște dezvoltatori care intră ca prin brânză pe acolo și obțin ce n-a visat Parisul, ca să betoneze spații verzi. Văzând acest infern imobiliar, ți-ai dori altceva de la administrație. Și ne-am gândit că Nicușor Dan ar fi soluția pentru o administrație care măcar să nu fure și să nu facă licitații trucate ”, povestește avocatul Dumitru Dobrev , membru fondator al USB, pentru Panorama. Optimismul naiv se împletea perfect cu realismul: „Noi credeam că ne ducem așa, duminica, pe la partid. Bem o cafea, glumim, povestim și râdem de pesediști. Dar nu a fost deloc așa, lucrurile erau mult mai complicate. Nu știam cu ce se mănâncă politica, noi eram ONG-iști la bază. Dar mai cădeam și în găleata de optimism și treceam peste. Știam că au mai fost inițiative de genul ăsta care s-au dus în cap. Dar ne-am gândit «asta e, ce dracu’ să facem, încercăm marea cu degetul»”, își amintește Dobrev. Pentru noul partid concentrat pe București, primăvara lui 2016 a adus primul set de alegeri și cele mai importante: alegerile locale. Scrutinul nu a adus o victorie pentru Nicușor, dar progresul era vizibil și semnificativ: de la 9% în 2012 la 27%, în doar patru ani. Exista, așadar, o pătură de oameni dispusă să voteze cu ceva nou. Dincolo de asta, USB a obținut 15 mandate în Consiliul General.Nașterea forțată a USR și frica de a fi „confiscat” de o ideologie Trecerea de la partid local la partid național nu a avut loc doar dintr-o dorință de a face politică la o scară mai mare, ci și dintr-un motiv pragmatic. Membrii USB au aflat, după alegerile locale din 2016, că legea din România spune că dacă nu participi la două rânduri de alegeri succesive sau nu participi la măcar 75% din alegerile locale, Ministerul Public poate să ceară desființarea partidului. „Această lege, e adevărat, nu prea s-a aplicat până acum. Dar trebuia să trăim cu această sabie deasupra capului”, spune avocatul Dobrev. Dincolo de această nevoie imediată, se crease totuși un val de entuziasm în rândul electoratului și era un moment bun de exploatat, lucru remarcat și de oamenii din partid. Un moment numai bun ca noul USR să se poziționeze ca o opoziție reală, nu doar de fațadă. „Noi consideram atunci că am putea fi o opoziție democrată, un pic mai radicală, mai ecologistă, anti-sistem. Dar nu anti-sistem în sensul anarhist, ci mai degrabă în ideea că vom fi un fel de partid altfel decât cele care s-au instituționalizat deja. Să avem altfel de oameni, să ținem contactul cu cetățeanul. Practic, voiam să facem un ONG mai mare, o grupare de ONG-uri”, spune Dobrev.Începuturile USR au fost extrem de dificile. Trecerea de la partid local la partid național nu a fost deloc una lină și a venit cu destule dificultăți administrative și cu greșeli de începători. „Am realizat că România e ruptă în două, de fapt. Când te duci la țară, într-un sat depopulat, unde jumătate din populație e plecată în străinătate, și ești numai cu bătrânii și cu câțiva copii acolo, nu ai practic de unde alege membri de partid . E un medic veterinar, un învățător, un inginer silvic și cam ăia sunt toți. Intelectualii locului, să zicem așa. Oameni pe care ai avea teoretic opțiunea să-i atragi la tine, să-i bagi în politică, să faci la nivel de comună un nucleu de cinci oameni, o mini-organizație”, povestește Dobrev. Problema e că printre puținii oameni din sate, dispuși să intre în politică, majoritatea fuseseră deja la PSD sau PNL, ceea ce intra în contradicție cu unul dintre principiile fundamentale ale partidului: să nu ia oameni care au mai făcut politică înainte. Așadar, recrutarea de oameni în teritoriu a fost un coșmar . „Urmarea a fost că am coborât standardele, așa că au intrat mulți oameni sub așteptări, care au otrăvit partidul . Am avut organizații capturate. Pentru că sunt mulți oameni care vor să facă politică și nu încap toți la PSD și PNL, așa că au venit și la noi”, povestește Dobrev. Dincolo de aceste complicații, USR a luat o decizie clară de la început: și-a cristalizat imaginea ca partid care vine în opoziție . Ca o grupare hotărâtă să facă lucrurile altfel, dar, în primul rând, diferit față de celelalte partide.La o conferință de presă din iulie 2016, Nicușor Dan și Clotilde Armand anunțau fuzionarea USB și USR, practic formarea noului USR. E de remarcat că, încă de atunci, Clotilde Armand a ținut să precizeze că USR nu va fi captiv vreunei ideologii . „USR n-a avut o ideologie clară la început. Era ținut împreună de două aspecte: o poziție foarte clară anticorupție și opoziție anti-sistem ”, spune Marius Ghincea , fost membru USR Diaspora și cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich. Astfel, în afară de acești doi stâlpi – anticorupția și anti-sistemul, USR a fost în primii ani un partid care avea în compoziție oameni foarte variați din punct de vedere ideologic. Diversitatea aceasta greu de gestionat a fost controlată prin crearea unui sistem democratic, în care fiecare avea un cuvânt de spus. „Fiecare aripă era reprezentată și avea o voce. Existența acestui pluralism ideologic făcea din USR un partid atipic în România”, spune Ghincea. „Nu cred că se putea altfel”, spune și Vlad Adamescu , masterand în Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics and Political Science și co-creator Politică la minut .„Sistemul politic din România nu îți permite să ai un altfel de partid de opoziție. Avem doar trei partide complet noi, care au intrat în Parlament în ultimii 24 de ani. PP-DD, USR și AUR. Toate aceste trei partide au ideea de anti-sistem ca temă centrală ”. Nicușor Dan, omul care a pus pe picioare USR, apoi a fost forțat să plece. Primele tensiuni: Cioloș și formarea taberei anti-Nicușor După ce primele alegeri naționale din istoria partidului au adus la sfârșitul lui 2016 30 de mandate de deputat și 13 mandate de senator, părea că USR e într-o ascensiune greu de oprit. Intrarea partidului în parlament a dus și la necesitatea conturării unei ideologii mai clare, pentru că problemele ridicate în Parlament necesitau o poziție concretă pe teme precum educația, taxarea, TVA, accize, politică internațională, Basarabia etc. „Mulți din partid, mai ales de la baza partidului, erau oameni care veneau din învățământ. Gașca lui Ghinea, Drulă, Năsui , este ideologic mai degrabă în zona de dreapta neoliberală, de tipul Thatcher-Reagan, acel neoliberalism crunt de dreapta. Și atunci, s-au creat primele tensiuni, pentru că ei, ca profesori, cereau buget pentru educație. În același timp, Ghinea&amp;co cereau desființarea inspectoratelor, să decidă comitetul de părinți tot. Se contraziceau constant pe temele astea”, își amintește Dumitru Dobrev. Aripa Ghinea s-a unit și s-a radicalizat atunci, iar asta avea să contribuie decisiv la conflictul pe care aceasta l-a avut cu Nicușor Dan . „După alegeri, Cristian Ghinea a mijlocit o întâlnire între Nicușor Dan și Dacian Cioloș. Pe atunci, Cioloș fusese deja prim-ministru și a avut pretenții destul de mari. A vrut să fie numit președinte și să se dea Nicușor la o parte. A încercat să ne forțeze mâna. Nicușor nu a fost nici el prea abil atunci și l-a refuzat. I-a spus să se înscrie în partid și să urmeze cursul normal”, povestește Dobrev. „ Atunci s-a creat o mare nemulțumire în partid, față de Nicușor”, completează avocatul. Mai ales în cadrul organizațiilor din Ardeal, oamenii s-au supărat, pentru că se gândeau că USR putea să dea premierul României, în persoana lui Dacian Cioloș. „Și s-au supărat groaznic pe Nicușor că și-a permis să-l refuze așa pe Cioloș”, mai spune Dobrev. „Ghinea, care are o minte machiavelică și a mai citit și niște cărți, deci știe ce face, a captat aceste nemulțumiri și a creat un fel de disidență în interiorul partidului, față de Nicușor. Și așa s-a creat tabăra anti-Nicușor”, spune avocatul Dobrev. Ghinea și Barna îi suflă partidul lui Nicușor, pe valul referendumului „pentru familie” În tot acest context tensionat, cu tabere deja formate, a venit inițiativa referendumului pentru familie, prin care Coaliția pentru Familie a vrut în 2018 să sedimenteze în Constituție noțiunea că actul de căsătorie poate să aibă loc doar între o femeie și un bărbat. Acesta a fost un moment de răscruce pentru USR, pentru că nu mai era partidul mic, local, departe de astfel de dezbateri politice naționale. Era o grupare politică centrală, cu prezență în Parlament. Era greu de justificat lipsa unei poziții oficiale pe această temă. În 2017, s-a organizat un referendum intern în partid. Gruparea Cristian Ghinea-Dan Barna a susținut poziționarea partidului împotriva referendumului . Nicușor Dan, fondatorul partidului și cel care a ținut mereu ca partidul să se distanțeze de orice fel de aplecare ideologică într-o parte sau alta, susținea o poziție neutră în continuare. Mișcarea internă s-a transformat într-un punct de inflexiune, care a constituit mai mult decât o poziționare ideologică: era vorba de cine conduce partidul în continuare . Membrii au votat poziționarea împotriva referendumului. Cristian Ghinea și Dan Barna au câștigat, așa că Nicușor Dan a fost nevoit să-și dea demisia . A fost momentul în care unii comentatori au spus că „i s-a furat partidul” lui Nicușor Dan. „În zecile de întâlniri avute cu oameni pe care am încercat să-i conving să ni se alăture, le-am promis că în partid este loc pentru toată lumea, și pentru progresiști, și pentru conservatori, și că nu va exista o decizie în contradicţie cu sentimentele lor identitare (…) Decizia Biroului Naţional vine să spună că unii dintre colegi sunt colegi de mâna a doua. Am făcut o promisiune pe care nu am putut să o ţin”, spunea Nicușor la acea vreme. Dacă ne uităm la cum a evoluat USR în anii de atunci, poate să pară o surpriză că una dintre cele mai importante bătălii ideologice din istoria grupării a fost câștigată, teoretic, de progresiști. Însă, Ghinea și Barna erau niște progresiști din interes. Și-au susținut opoziția față de referendum știind că asta îl va îndepărta pe Nicușor Dan, consideră Dumitru Dobrev. Și Marius Ghincea își amintește la fel: „A fost o alianță de conveniență între progresiști și o facțiune din jurul lui Ghinea, extrem de pragmatică, care s-a aliat cu ei pentru a-l da afară pe Nicușor, fără ca ei cu adevărat să susțină idealuri sau valori progresiste, de stânga”. „Plecarea lui Nicușor a avut atât efecte rele, cât și efecte bune. Practic, a lansat un prim război pentru preluarea puterii partidului, lucru care nu s-ar fi întâmplat cu el în partid, pentru că el avea puterea de a controla partidul. Un efect pozitiv ar fi că odată cu plecarea lui Nicușor Dan, USR nu mai era un partid concentrat în jurul unui singur om, iar asta cred că i-a garantat supraviețuirea politică pe termen mediu”, spune Ghincea pentru Panorama acum. Dan Barna a fost ales în 2017 președinte USR, după ce au reușit să-l învingă pe Nicușor Dan în lupta internă pentru putere. Party capture -ul lui Dan Barna și „normalizarea” USR-ului Ce s-a întâmplat în USR după plecarea lui Nicușor Dan, din 2017, poate fi rezumat cel mai bine prin conceptul de „ party capture ”, pus în aplicare de echipa lui Dan Barna. Marius Ghincea explica , în 2020, pe pagina sa de Facebook, conceptul: „Noțiunea de „ party capture ” se referă la un proces prin care un partid politic este „capturat” de către un grup de interese bine definit, coeziv și bine organizat, cu scopul eliminării alternativelor din interiorul partidului și transformarea partidului într-un vehicul electoral pentru promovarea unor interese și avantaje particulare. Toate astea în dauna misiunii originale a partidului”. Exact asta a făcut Dan Barna după plecarea lui Nicușor Dan: „Odată capturată președinția partidului și a unei majorități în conducerea națională, #EchipaBarna a trecut la o nouă abordare, folosindu-se de avantajele structurale oferite de noua poziție”, mai considera Ghincea. O strategie extrem de bine pusă la punct, pe care echipa lui Dan Barna a implementat-o cu succes în USR, pentru a prelua total puterea. Următorii ani cu noua conducere au fost marcați de eliminarea continuă a facțiunilor dizidente din partid și de eroziunea proceselor democratice interne. Candidații de pe listele de la parlamentare sau europarlamentare nu au mai fost aleși în cadrul unui vot intern, ci numiți „de la centru”. Ba mai mult, s-au format și așa-ziși baroni locali, consideră Marius Ghincea. „Gașca Barna-Ghinea a preluat conducerea acelor filiale județene pe care nu le controla. Asta s-a făcut prin formarea unor baroni locali. Vorbim de niște baroni locali tipici USR, care și-au format propriile structuri informale de putere, mai ales prin metoda autobuzul”, explică el. În cartea „USR-nașterea și patologiile unui partid”, scriitorul și profesorul universitar Dan Lungu (fost senator USR de Iași) povestește cum era pusă în practică metoda „autobuzul”: „În principiu, funcționează așa: se aduce în partid un grup de oameni siguri, cu ajutorul cărora se controlează votul prin faptul că toți urmează să voteze orbește o listă primită – un grup electoral organizat, am putea spune. El este format în principiu de membri ai familiei, rude, angajați, vecini de bloc, prieteni vechi, fără un interes politic, dar dispuși să dea o mână de ajutor în numele camaraderiei. Cei mai mulți dintre ei sunt admiși ca membri cu câteva luni sau doar săptămâni înainte de alegeri. Unii rămân în conservare și pentru alte alegeri, alții dispar, urmând a fi înlocuiți la următoarele alegeri. Majoritatea membrilor din autobuz nu participă la viața internă de partid, nu sunt prezenți pe grupurile de dezbateri și de comunicare, nu dau nicio mână de ajutor în campanie, nu strâng semnături. Ei sunt aduși exclusiv pentru a vota”. „Aceste fenomene duc la normalizarea USR-ului. Pentru că dacă ne uităm la cum funcționează celelalte partide românești, vedem ceva foarte similar”, concluzionează Ghincea. Procesul de „normalizare” al USR a fost sesizat și de Octavian Berceanu, fost membru al partidului și candidat la președinția grupării : „Conducerea reușea să adune cumva din teren niște oameni care nu erau neapărat misionari ai crezului USR. Erau mercenari politici foarte mulți. Și în orașele mari erau grupuri de 10-20 de oameni care intrau toți odată în partid și aveau fix același discurs, același vot, n-aveau dileme. Știau ce au de făcut. Și așa au preluat puterea în filiale”. „În alte locuri unde nu s-au găsit astfel de oameni, au apărut niște adrese de mail. Pentru că se vota cu adresa de mail . Și atunci, era foarte ușor: dacă aveai o firmă, luai adresele de mail ale angajaților și îi făceai membri. Le plăteai cotizația de membru în fiecare lună, adică undeva la 100 de lei pentru 10 membri. Deci, pentru banii ăștia, îți asigurai puterea. Iar acest mod de operare profund corupt moral a devenit viral printre liderii USR. Și fiecare făcea așa. Și în diaspora și intern”, adaugă Octavian Berceanu. Schimbarea la față a USR: două ipoteze Ideea că un partid nou, cu oameni noi și care a plecat la drum cu atât de mult entuziasm și cu intenții bune a fost transformat, relativ rapid, într-unul „clasic” e destul de descurajatoare. Așadar, ne punem întrebarea logică: de ce s-a ajuns aici? Era inevitabil? Cercetătorul Marius Ghincea spune că există două ipoteze. „O primă ipoteză spune că constrângerile funcționale ale sistemului electoral și politic românesc forțează partidele să se normalizeze. Adică, ai nevoie de oameni cu notorietate publică . Oameni care sunt carismatici și care să atragă voturi. Asta înseamnă că partidul nu se poate baza pe candidații preferați de masa partidului . Trebuie să-și facă listele în baza celor mai competitivi la nivel național. Deci, democrația internă suferă”. „O altă explicație e una culturală, mai degrabă. Aici, această normalizare e o urmare a faptului că liderii USR au fost socializați să se comporte ca politicienii vechi. Petrec timp în Parlament, petrec timp alături de alți politicieni, se uită la ce fac alte partide și învață. E un efect de contagiune . Liderii partidelor se influențează reciproc și liderii USR adoptă și ei practicile pe care le văd la alții”, completează el. De ce a căzut USR de la 22% la 8%, în doar patru ani În toată această perioadă în care USR se schimba din temelii în interior, au venit și alegerile europarlamentare din 2019. Iar aici, USR a obținut un rezultat excelent: 22%. Așadar, capturarea partidului din interior, de către echipa Dan Barna și Cristian Ghinea, dar și eroziunea proceselor democratice nu păreau să fi afectat în vreun fel capacitatea USR-ului de a strânge voturi. Totuși, lucrurile sunt mai complexe de atât. Votul din 2019 a venit în perioada unui val de entuziasm anti-PSD uriaș , iar USR, care încă reprezenta oamenii noi în politică, a putut să călărească acest val, chiar și din inerție. Era, cumva, inevitabil. „A fost important că în 2019 era alianța USR-PLUS, deci aveai și capitalul politic al lui Dacian Cioloș. A contat și asta. Dar, un motiv mai important a fost întreg drive -ul extraordinar anticorupție, doar despre asta se vorbea. Mai ales de anticorupția legată de Dragnea. Totul a fost un vot masiv anti-Dragnea ”, spune și Vlad Adamescu. Între timp, liderul PSD Liviu Dragnea a intrat la închisoare și a ieșit din PSD, iar social-democrații, cu noua conducere, s-au mai „cumințit” față de retorica anterioară naționalistă și anti-UE din epoca Dragnea. „Dacă nu mai ai un personaj ca Dragnea, care să atace principiile democrației, tot acest entuziasm, inevitabil, se risipește”, adaugă Vlad Adamescu. Și fix asta s-a întâmplat după alegerile din 2019. USR era un partid care se destrăma pe dinăuntru, construit în jurul unui subiect (anticorupția) care începea să nu mai aibă chiar aceeași importanță pe agenda publică: „Anticorupția, ca subiect de interes public, s-a erodat. Iar USR nu a fost capabil să vină cu ceva nou”, spune Marius Ghincea. Mai mult, USR a intrat apoi la guvernare , la finalul lui 2020, alături de PNL și premierul Florin Cîțu. E adevărat, a fost practic un fel de frate mai mic, cu putere puțină spre deloc, dar era alături de cei care dețineau puterea. Iar asta a dăunat, în ochii electoratului său anti-sistem. „ Guvernarea alături de PNL a fost un eșec pentru USR , ăsta este adevărul. Nu neapărat din vina lor, dar alegătorii nu percep chestiile astea. Apoi, a fost și decizia de a ieși de la guvernare, care pare să fi fost o decizie greșită , uitându-ne acum în urmă. Și atunci, a fost și schisma cu PLUS. Mai mult, i-au afectat negativ toate asocierile astea cu PNL și PMP. Și-au pierdut imaginea de partid anti-sistem. Toate astea s-au adunat”, consideră Adamescu. În toată această perioadă, USR a trecut prin mișcări tectonice interne. Dan Barna i-a cedat conducerea partidului lui Dacian Cioloș , în 2021, după eșecul acestuia la prezidențialele din 2019, picajul de la parlamentarele din 2020 și eșecul guvernării cu PNL. Un an mai târziu, Cioloș și cei fideli din fostul PLUS aveau să părăsească partidul, pe care nu au reușit să îl controleze și să îl conducă efectiv niciodată. Au înființat REPER, care nu a trecut pragul electoral la europarlamentarele din 2024. La conducerea USR a venit apoi Cătălin Drulă , un alt reprezentant al taberei Barna-Ghinea. Un alt element important în declinul USR din acești ultimii ani a fost și apariția AUR , un alt partid anti-sistem, de data asta cu nuanțe ultranaționaliste și eurosceptice. Dintr-odată, USR nu mai era singurul partid care se lupta cu cele mainstream: atât AUR, cât și Diana Șoșoacă și partidul ei, S.O.S., au luat voturi de la useriști. „ AUR e tot o formă de USR. Strategia lor electorală a fost foarte asemănătoare cu cea a USR. E același tip de retorică, la nivel de formă. Sigur, conținutul diferă . AUR adoptă practicile și strategiile mai degrabă populiste ale USR-ului și schimbă conținutul: nu mai e liberalismul de dreapta modern, ci e un conținut mai degrabă conservator, adresat populației tradiționaliste conservatoare de la sate, care e săturată de politica mainstream”, explică Marius Ghincea. USR încearcă cu o femeie. Cum arată viitorul USR cu Elena Lasconi În 2024, USR a trecut printr-o nouă schimbare. După eșecul de la alegerile europarlamentare din primăvară, Cătălin Drulă a demisionat din postura de președinte, iar Elena Lasconi , primar USR la Câmpulung, este noua lideră a partidului și candidata la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului. Întrebată în cadrul unui interviu acordat HotNews dacă USR e un partid conservator sau progresist, Lasconi nu a oferit un răspuns clar, spunând că USR e „un partid de centru-dreapta, un partid pentru libertate”. Deși a spus că este în favoarea parteneriatului civil pentru cuplurile de același sex, aparițiile publice ale Elenei Lasconi arată o imagine mai degrabă conservatoare a sa. Nu lipsesc niciodată crucile de la gât , iar fotografiile cu preoți sunt și ele proeminente pe canalele ei de social media. „Elena Lasconi vine din zona mai degrabă conservatoare a partidului. Pe de altă parte, are mai multă priză la public decât cei de dinaintea sa. Ar fi culmea să nu fie așa, are experiență în televiziune. Știe să capteze emoții și să vorbească. Și are și o șansă bună, pentru că beneficiază de contracandidați slabi în zona de dreapta. Și atunci, poziționarea ei conservatoare s-ar putea să o ajute. Față de Nicolae Ciucă, are o capacitate uriașă de a capta publicul. Realist vorbind, Ciucă e moartea pasiunii, deci e o șansă acolo”, a explicat pentru Panorama Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică și expert în științe politice. Eșecul USR nu a fost provocat de un singur om, ci a fost unul la nivel de organizație, consideră Ovidiu Voicu. El spune că dacă vrea să aibă o șansă la viitoarele alegeri, USR trebuie să folosească timpul rămas pentru „a reconstrui organizația”. Lasconi are șansa să tragă după ea partidul la parlamentare și să îl repună pe o poziție ca „principalul partid de opoziție”. Optimismul lui Ovidiu Voicu nu e împărtășit de Marius Ghincea, care consideră că această mutare a USR-ului tot mai spre dreapta a dăunat. „Pe de o parte, oamenii de dreapta, cei care achiesează la aceste valori liberal-conservatoare continuă să voteze, dar ei sunt 10-12% maxim. Progresiștii și-au găsit alternative, că au trecut pragul electoral sau nu. Iar cei care votau pentru USR ca vot de protest față de PSD, dar aveau valori sociale mai degrabă tradiționaliste și ultraconservatoare, s-au dus la AUR. Faptul că dai afară atâta lume și crezi că votanții tăi sunt captivi o să te coste”. În prezent, în USR nu mai există diferențe ideologice. Aripa progresistă a ieșit din partid, iar aripa „nicușoristă” e minimală, consideră Ghincea: „În momentul de față, diferențele dintre diferitele facțiuni din USR sunt reprezentate doar de interesul de a fi la putere ”. USR pare să se îndrepte în momentul de față spre o existență liniștită, lipsită de mari mize, în jurul unor procente mici la alegeri, de 5-10-12%. „Atâta vreme cât partidul depășește 5% și este reprezentat în Parlament, va continua să existe, pentru că vor exista suficienți oameni care au interes ca el să existe. Nu e de ici, de colo să ai 10%. Sunt partide de tip PMP, care au fost la 5% și au continuat să existe. Ce se va întâmpla, însă, este că va exista o nișare și o erodare. Oamenii care nu se mai regăsesc în partid și care nu obțin nici poziții politice vor pleca, fie vor ieși din politică, fie vor sări în alte bărci. Și va deveni doar un alt partid de dreapta, cum am avut multe partide de dreapta în România ultimilor 30 de ani”, concluzionează Marius Ghincea.Articol editat de Andrei Luca PopescuCa să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.Vlad DumitrescuE jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.Abonează-teConectareAnunță-mă lacomentarii noirăspunsuri noiLabel{}[+]Name*Email*Doresc să mă abonez la newsletterul panorama.roDoresc să mă abonez la newsletterul panorama.roLabel{}[+]Name*Email*0 ComentariiCele mai vechiCele mai noiCele mai votateInline FeedbacksVezi toate comentariileMai multe

Cronica unei morti neanuntate. Decaderea USR de la partidul star anti-sistem, la prapastia irelevantei electorale

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ