PPE, primul în topul partidelor cu candidaţi penali la alegerile pentru Parlamentul European

Partidul Popular European, cu 104 candidaţi cercetaţi penal sau implicaţi în diferite scandaluri penale, din care 22 sunt pe locuri eligibile, se află în topul formaţiunilor politice cu probleme, potrivit unei analize publicată ieri de jurnaliștii de la Follow The Money privind candidaţii pentru alegerile din 6-9 iunie pentru Parlamentul European. Pe locurile doi și trei în topul penalilor, se situează la distanţă grupurile de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Identitate și Democraţie (ID) cu 19, respectiv 15 candidaţi. Nici socialiștii europeni nu scapă de un loc în acest top, sursa citată arătând că cel mai controversat candidat este nimeni altul decât social-democratul Dan Nica, care se află în Parlamentul European din anul 2014. Jurnaliștii de la Follow the Money amintesc că Dan Nica a fost anchetat într-unul dintre cele mai notorii cazuri de corupţie din România, cazul Microsoft, pentru abuz în serviciu săvârșit pe vremea când era ministrul comunicaţiilor între anii 2000 și 2004. Dosarul nu a fost niciodată judecat în instanţă întrucât s-a constatat în 2018 că a intervenit prescripţia răspunderii penale, iar Nica a negat toate acuzaţiile. și gruparea Verzilor are câteva "oi negre", cea mai notorie fiind Lena Schilling, care ar fi depus mărturie mincinoasă cu privire la faptul că o prietenă a ei ar fi fost agresată de soţ și care ar fi afirmat nefondat că a fost hărţuită de diferite persoane. Potrivit sursei citate, din cei 472 de candidaţi verificaţi în 10 state membre ale Uniunii Europene, 86 ar avea probleme de integritate, iar din aceștia 62 ar aparţine dreptei europene - PPE, ECR și ID, și unul din cinci candidaţi, care au șanse reale de a câștiga un loc de parlamentar european, a fost implicat într-un scandal la un moment dat în cariera lui. Investigaţia transfrontalieră a colectat date din 10 ţări UE, care împreună reprezintă 413 din cele 720 de locuri în următorul Parlament European: Germania, Franţa, Spania, Polonia, România, Țările de Jos, Belgia, Slovacia, Croaţia și Slovenia. Tipurile de scandaluri care au fost analizate în legătură cu deputaţii verificaţi se referă la corupţie (atât mită, cât și favoritism), fraudă și furt de resurse, conflict de interese, abuz în serviciu, furnizare ilegală de informaţii, cheltuire ilegală a resurselor publice. Potrivit experţilor contactaţi de sursa citată, cifrele de mai sus pot fi explicate parţial prin stigmatizarea socială pe care se sprijină unele partide de dreapta, ceea ce a dus la un număr mai mare de oameni mai puţin calificaţi, dar care sunt interesaţi să candideze pentru Parlamentul European și, prin urmare, mai puţini oameni din care să aleagă aceste partide. O altă explicaţie este că acestor partide și alegătorilor lor nu le pasă atât de mult de reputaţia cuiva. Andrej Zaslove, profesor asociat de politică comparată la Universitatea Radboud din Olanda, s-a declarat surprins de numărul de candidaţi care ajung să revină pe listele de vot, în ciuda comportamentului lor ilegal sau imoral. El a spus pentru sursa citată: "Pe de o parte, acest lucru îmi spune că este foarte dificil să găsești candidaţi, dar cred, de asemenea, că unii dintre acești oameni au pur și simplu o mare putere în cadrul unei astfel de organizaţii de partid și că, prin urmare, li se permite să candideze din nou. Populiștii tind să privească diferit acest tip de probleme, la fel și alegătorii lor. Deci ceea ce vedem ca fiind greșit sau o ofensă poate să nu fie perceput în acest fel de partidele populiste". Politologul olandez Sarah de Lange, de la Universitatea din Amsterdam, specialist în analizarea mișcărilor politice populiste, a precizat: "Unele partide politice sunt considerate controversate în ţara lor, iar stigmatizarea socială este o baricadă pentru a face un pas înainte ca și candidat. De asemenea, pentru unele partide este cunoscut faptul că politicienilor le va fi greu să-și găsească un loc de muncă după ce au părăsit un loc de reprezentant al Parlamentului. Aceasta este o preocupare reală pentru oamenii care se gândesc la o candidatură. Alegătorii lor sunt, în mod natural, sceptici în ceea ce privește raportarea de către mass-media cu privire la aceste tipuri de afaceri. Unele dintre aceste comportamente sunt chiar considerate impresionante, deoarece mulţi dintre acești alegători sunt foarte sceptici cu privire la guvern. Nu le pasă atât de mult dacă cineva a fost sancţionat, de exemplu pentru depășirea cu mult a limitei maxime de viteză. Vor fi puţin mai relaxaţi cu privire la astfel de fapte ilegale". În ciuda scandalurilor privind actualii europarlamentari, partidele politice nu vor să se despartă de ei, astfel că 36 de politicieni se află pe un loc eligibil pe listele de candidaţi pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Așa că, potrivit sursei citate, drumul către alegerile pentru Parlamentul European din 2024 este pavat cu scandaluri, dar partidele de dreapta și de extremă-dreapta, în special, nu par prea îngrijorate de înscrierea pe listele lor de vot a candidaţilor care au fost acuzaţi sau chiar condamnaţi pentru fraudă cu resurse publice sau pentru luare de mită de la statele terţe. Acum rămâne ca alegătorii să decidă în cine au cea mai mare încredere pentru a-i reprezenta în următorii cinci ani la Bruxelles.

PPE, primul în topul partidelor cu candidaţi penali la alegerile pentru Parlamentul European

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ