Moldovenii au votat cu o majoritate extrem de mică pentru continuarea negocierilor de aderare la UE, conform primelor rezultate de luni, ceea ce reprezintă o surpriză pentru preşedinta Maia Sandu, care spera să obţină un sprijin răsunător pentru politica sa de integrare mai strânsă cu Europa. Referendumul istoric i-a întrebat pe alegători dacă constituţia ţării[...]

Moldovenii au votat cu o majoritate extrem de mică pentru continuarea negocierilor de aderare la UE, conform primelor rezultate de luni, ceea ce reprezintă o surpriză pentru preşedinta Maia Sandu, care spera să obţină un sprijin răsunător pentru politica sa de integrare mai strânsă cu Europa.

Referendumul istoric i-a întrebat pe alegători dacă constituţia ţării ar trebui modificată pentru a consacra un angajament de aderare la UE, după ce Moldova a depus cererea de aderare în 2022, scrie FT.

Rezultatele preliminare de luni au arătat că referendumul a fost adoptat cu 50,24% după numărarea voturilor din 98,74% din secţiile de votare – o majoritate de doar 7 200 de voturi din cele 1,5 milioane exprimate. Sondajele au arătat în mod constant că majoritatea moldovenilor susţin aderarea la UE.

Sandu a prezentat referendumul drept o alegere istorică pentru fosta naţiune sovietică între o integrare mai strânsă cu Occidentul şi revenirea în sânul Rusiei. De asemenea, ea nu a reuşit să obţină o victorie clară în alegerile prezidenţiale desfăşurate în aceeaşi zi, în care spera să devină primul lider moldovean ales pentru un al doilea mandat prin vot popular.

Cursa va fi acum decisă de un al doilea tur de scrutin pe 3 noiembrie, când Sandu se va confrunta cu principalul său rival, Alexandr Stoianoglo, a cărui candidatură a fost susţinută de partidul socialist pro-rus.

Într-o declaraţie difuzată la sediul său electoral, în timp ce rezultatele începeau să apară duminică seara, Sandu a denunţat un „atac fără precedent” asupra procesului democratic din partea „forţelor străine”.