Parlamentul interzice uciderea si cresterea, în scopuri comerciale, a nurcilor si a sinsilelor

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat marți un proiect de lege care stabilește interzicerea creșterii, capturării și uciderii, în scopuri comerciale, a nurcilor și a șinlilelor, începând cu anul 2027.Proiectul, inițiat de deputatul PNL Gheorghe Pecingină și care modifică art. 22 din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, a fost adoptat de Senat pe 19 decembrie 2022, iar de atunci a zăcut la Camera Deputaților.Astfel, cu excepția cazului în care sacrificarea și uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice în vigoare,creșterea, capturareaintenționată, precum și uciderea, înscopuri comerciale, a speciilor deșinșila și de nurcă sunt interzise,începând cu data de 1 ianuarie2027."O perioadă de tranziție de 2 ani de zileeste soluția potrivită pentru fermele deanimale de blană din România.Concret,de la promulgarea legii și până lasacrificarea ultimului animal de blanădintr-o astfel de fermă vor trece cel multdoi ani de zile. O perioadă de tranzițieeste necesară pentru a răspunde nevoii depredictibilitate economică, iar deținătoriifermelor să aibă timp pentru a-și lichidaafacerile. In același timp, angajațiiacestor ferme trebuie să aibă timppentru găsirea altor locuri de muncă –pe cont propriu sau cu ajutorulproprietarilor fermelor. 24 de luniconstituie o perioadă suficientă detranziție, luând în consideraredimensiunile reduse ale acestui sectorîn România: două ferme de nurciamericane care au rămas să îșidesfășoare activitatea în țara noastră șimai puțin de 10 ferme de șinșile.Această perioadă de 24 de luni includedouă cicluri complete de producție,împreună cu câteva luni de zile pentruparcurgerea tuturor etapelor juridice șipractice care presupun desființarearespectivelor ferme", se arată în motivarea amendamentului.De asemenea, în cei 2 ani de zileprevăzuți, angajații din aceste ferme vorputea să facă tranziția către alte locuri demuncă, inclusiv (la nevoie) urmândcursuri de recalificare profesională.Inițiatorul liberal a spus că adoptarea legii este "o victorie a iubitorilor de animale", iar intrarea în vigoare mai târziu a prevederilor au fost luate pentru a nu exista probleme ca în Olanda, unde statul a trebuit să ofere despăgubiri firmelor care și-au încetat brusc activitatea în acest domeniu.Întrebat de ce a fost nevoie de mărirea perioadei de tranziție, ținând cont că firmele din acest domeniu au profituri de sute de milioane de euro, Pecingină a spus că "nu este vorba de sute de milioane, ci de 30 de milioane de euro", iar aici intră o singură fermă de creștere a nurcilor, la Brașov, mutată din Olanda. De asemenea, această firmă are "datorii destul de mari la ANAF și la stat".+++Înainte de săptămâna modei de la Milano din 2024, organizații de protecție a animalelor au cerut companiei de modă Max Mara să renunțe lablănuri.Campania a fost realizată de organizațiile de protecția animalelor Humane Society International, Humane Society of the United States și Fur Free Alliance, care cuprinde organizații din peste 35 de țări. Inițiatorii campaniei îi îndeamnă pe milioanele de susținători și pe toți cei care sunt sensibili la suferința animalelor – fie că sunt din Regatul Unit, Australia, Canada, Coreea de Sud, Uniunea Europeană sau Statele Unite, să contacteze Max Mara prin telefon, e-mail și rețele de socializare și să solicite casei de modă să renunțe la folosirea blănurilor, deoarece aceasta este o practică crudă, care nu își are locul într-o societate modernă.Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri. În peste 480 de ferme de blănuri din 13 țări au fost descoperite nurci infestate cu COVID-19, iar în fermele din Spania și Finlanda au apărut focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1). Potențialul major de răspândire a bolilor zoonotice din fermele de blănuri a fost recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar virusologii avertizează guvernele să "ia în considerare dovezile tot mai numeroase care recomandă eliminarea fermelor de blănuri în vederea rezistenței în fațapandemiilor".Fermele de blănuri au fost interzise în 20 de țări din Europa, inclusiv în 15 state membre UE: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia, precum și în alte cinci țări europene: Bosnia și Herțegovina, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. În plus, Elveția și Germania au reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii animalelor pentru blănuri.România este unul dintre puținele state membre ale UE în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 de ferme în 2013 la 13 în 2022.În 2022, o investigație sub acoperire a organizației HSI/Europa a dezvăluit suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila dinRomânia.În aceste ferme animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, femelele fiind forțate să se reproducă în permanență, înainte ca scurta lor viață să fie curmată prin ruperea gâtului sau în camere de gazareimprovizate.+++În octombrie 2022, o investigație Humane Society International/Europe dezvăluia o imagine șocantă a fermelor de șinșile din România ; condiții precare, factori de stres, acte de cruzime și încălcări grave ale normelor legate de bunăstareaanimalelor.Proiectul abia adoptat merge acum la președinte pentru a fi promulgat.

Parlamentul interzice uciderea si cresterea, în scopuri comerciale, a nurcilor si a sinsilelor

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ